ÎNCEPE „VOTUL”... NAȚIONAL

A venit primăvara, fără să plece iarna. Natura are nevoie de primăveri, de cântec și ploi. Nația n-are nevoie de nimic, pentru că... are.

Cea mai nelimitată perioadă electorală o trăiesc fără să clipesc, sunt atent la toate marile măgării și... măgărițe. Sunt într-o veșnică campanie electorală, parcă și Dumnezeu s-a plictisit de măgari și măgărițe. 

Sunt „amenințat” că-n luna mai orice început are și un „nesperat” sfârșit. Eu, miop fiind, sfârșitul nu-l văd în luna mai, dar nici în perioada următoarea. Măgarii și măgărițele rămân la fel de „puțini-pretențioși”, doar e animalul... sfânt. 

În „mai-ul” părintelui Ioachim Cristofor bucuria este pretutindeni:

„... sunt frumoasă luna Mai,

Tot pământul e un rai

Vesel sus și vesel jos,

Vesel câmpul cel frumos...”

Părintele Ioachim n-a cunoscut în profunzime... jos-ul. Aici, jos, nimic nu se împerechează. Dorințele cu faptele sunt în același loc, în același pol. Atracția lor devine un... ideal😂.

Candidații la „jilțul de la Cotroceni” sunt validați. Despre merit sau valoare nu discut în scris. E sub demnitatea votului din luna mai. Cei „11 magnifici” sunt gata de atac într-o viitoare campanie agricolă, pardon electorală. Fără măgari și măgărițe, atenți la nevoile pajiștii. Iarbă proaspătă și apă curată. Musai. Apropo, știai că măgarul are o memorie extraordinară? Parol, așa e. 

Revin la cei „11 magnifici”. O echipă de fotbal, împărțită în două sisteme de atac. Unul proeuropean, iar celălalt sistem suveranist. Seamănă cu selecționata României de fotbal ai anilor 87 – 90, cinci de la Dinamo, cinci de la Steaua și unul de la Craiova, să fie... 11. Coincidență sau nu, meciul nu va dura 90 de minute. Din păcate sau din fericire, va răspunde luna iunie. 

Cei „11 magnifici” sunt actori ai unui scenariu extrem de prost, filmul nu are public, încasări și... generic.

Calitățile „actorilor” sunt acceptate de Mimi Brănescu, ca rezervă pentru Celentano, Bobiță sau Aspirina. Nimic deosebit.

Cine e portarul? Dar fundașii? La mijloc? Dar în atac? E clar că nu pot juca 1 – 4 – 3 – 3 dintr-un singur motiv. Pe „fund” sunt mai mulți de 4!!! La o primă vedere cei „11 magnifici” n-au un antrenor, ci mai... mulți. Schemele tactice abia acum își intră în rol. 

În echipă sunt de fapt mai multe echipe. Alianțele sunt vizibile și deloc atractive. „Jucătorii” nu prea vorbesc – între ei – pe suprafața de joc. Duplicitarismul este una din calitățile multor... titulari. Totuși sunt câțiva „magnifici”, asa ca să dea la număr. Oricum nu contează cine joacă, contează cine marchează.

Neavând „selecționer” nu pot reproșa nimănui selecționarea lui John-Ion Banu-Muscel (fără nici o aluzie la duduia din echipă), Sebastian Constantin Popescu și Silviu Predoiu (jucător fără nici o acoperire, joacă pe... față). Tripleta asta „magnifică” nu poate marca (împreună) mai mult de 2 goluri, hai 3 dacă intervine „VAR-ul”. Sunt jucători fără nici un antrenament „serios”. Probabil le place în cantonament și acceptă umilirea de după meci.

Din cei „11 magnifici” și fără nici o eliminare au rămas să joace „8 magnifici”. Din nou o tripletă la fel de „magnifică”😂. Linia mediană este o combinație dătătoare de speranță pentru cei ce mai cred în... familie. Doi de un fel și o duduie. Tripleta asta poate marca chiar 4 goluri, asta înseamnă că unul marchează... mai mult de un gol. Asta da eficiență😂.

O mare parte din echipă este inutilă, insipidă, inodoră și cu portofelul deschis (prietenii știu de ce). Daniel Funeriu, Lavinia Șandru și Cristian Terheș au mai fost la ședințe tehnice înainte de meciuri, dar de fiecare dată au rămas pe banca de rezerve (în cel mai fericit caz) sau chiar în afara arenei. 

„Magnificii” rămași sunt cei care vor marca, dar nu poate să fie vorba de nicio calificare. 

De magnificii „ăștia” mă ocup după primul antrenament. Cei „5 magnifici” sunt organizați în două sau chiar trei echipe ( 2 + 2 +1 sau 3 + 2). La o primă lectură chiar că-mi pare rău de „retragerea prematură” a eșecului numit – democrație – a duduii Gavrilă. „Biata magnifică” a scăpat printre degete un viitor demn de manualul de istorie. 

Apropo, cine-i măgarul?

Cine-i măgarul? Sugestie. Musai să (re)citești „prietene virtual” povestea dăruită acestei lumi de către George Orwell: Ferma Animalelor. Este fabuloasă povestea și extrem de autentică în acestă perioadă (și nu numai). George Orwell atenționează cititorul de conflictul animal – om și consolidează poziția animalelor asupra deciziei: „... omul este singura ființă care consumă fără să producă...”. Amestecul de găini, porci, măgari duce spre o campanie electorală. Omul fiind și singurul dușman cu adevărat, în cazul acestui „meci” fiind... eu, alegătorul.

Ptiu, al naibii să fiu. Acum să caut printre porci, câini, găini sau vaci cine este mai productiv și mai european. Cine-i „tare-n clanță”  sau cine... pe cine. Dacă-n „Ferma Animalelor” curiozitatea - „... de ce să ne pese nouă după ce murim...” – era anulată, acum de ce să fie diferit?

Și acum „magnificii rămași” - în afara Fermei Animalelor – se aruncă spre ciugulitul grăunțelor chiar din palmele... alegătorului. Primul la „ciugulit” e – profesorașul cel viteaz – pe numele de dosar: Nicușor Dan. E slab ca tras printr-un inel, pentru că nici usturoi n-a mâncat și... cam atât. Logica lui de matematician l-a făcut să renunțe la ipoteze și concluzii, intrând direct în demonstranți, pardon demonstrații iar rezultatul este pe măsura neputinciosului primar. „ ... bucureștenii nu pot trăi bine, dacă România nu o duce bine…”. Erai mai credibil dacă partenerul tău era duduia retrasă de la „cum pot”, Gavrilă. Era clar că atunci catedra era doar a... ta. Măi domnule profesor, bucureștenii... „nu e români”? Revin... Nicușoare.

Cot la cot cu „profesorașul cel viteaz” intră materialul de valoare. Haurul mânca-ți-aș. Simion după victoria din meciul interior – haur versus pot – intră hotărât în noua partidă. Acum nu știe exact ce poziție ocupă din „Ferma Animalelor”. Porc? Câine? Găină? (se pare că da) Sau poate... măgar (nu prea cred dar e posibil). A jucat la offside cu stelistul fecesebist, i-a mâncat brânza, i-a luat și diridaii, ce mai... „haur să fie mânca-ți-aș”. George acum este doar prezentarea echipei, urmează... așezarea în teren.

În orice echipă, conform regulamentelor ferefe și lepefe, musai să ai în echipă „jucători” sub 21 de ani, mai pe limbaj fotbalistic U21. La 21 de ani ai tot viitorul în față și-n spate, chiar dacă numele este din gașca „aialaltă”: Antonescu. Da, Crin Antonescu este „jucător U21”. N-a făcut nimic până acum (și nici de acum încolo) așa că este „jucător de poker”, dar la... juniori. Crin, bată-l să-l bată de prenume, este produsul unei relații între doi parteneri de același gen. Rezultatul nu surprinde, mai ales că este caraghios faptul că nici un partener nu-l iubește cu adevărat. Marin Preda a lăsat scris: „Dacă dragoste nu e nimic nu e”. Acest aspect nu  l-a înțeles nici Mirciulică (n.n. Geoană), un alt jucător cu mai multe... tricouri. 

Penultimul „magnific” este și cel mai agresiv dintre toți. Victor Ponta și nu e poantă. Așa cam prin secolul al XVI-lea domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu (n.n. la a doua domnie) ar fi spus sau ar fi rostit o propoziție asemănătoare cu: „... dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu...”. Costache Negruzzi a precizat că „țara nu-l vrea (înapoi)”, dar degeaba. Victor știe una și bună. Acum e suveranist și... necăsătorit. Peste alți cinci ani, poate să devină liberal sau chiar membru în conducerea UDMR-ui. Uneori am impresia că Victoraș minte și atunci când spune „am fost premierul României”. El minte și când tace. Acum vrea să... „face”. Pentru meci îți pregătesc câteva „sclipiri” pe care tu le numești virtuții. Nu bade, se numesc minciuni!

Am lăsat la final o muiere. Echipa are nevoie de o mamă, dar nu a răniților. Elena Lasconi, musceleancă daco-getă-get-beget se aruncă (din nou) în primul tur. Sub deviza – în viață totul e posibil – Lenuța din Deva – vrea să fie prima muiere de la noi. Prima muiere care... ce? Nația asta a mai avut parte de Lenuțe. Pe unele nația asta le-a împușcat, pe altele le-a arestat, așa că... viitorul sună bine. Leano, eu zic așa. Tu nu faci schimb de tricouri cu nimeni, e riscant. Nu poți să știi ce se ascunde pe sub tricou, sau mai grav... dar mai bine nu. Rămân moderat plus că Ludo (Ludovic Orban) nu-ți mai poate oferi retragerea lui. Tu din start ai cu 5 voturi mai puțin. Hoții! Rușine! Ruși... ne? 

Continuăm pregătirile. Urmează... cantonamentul. Cu alte cuvinte, vine ziua meciului și noi (eu) nu avem echipă. Asta-i durerea mare. Cu jucători nepregătiți cum naiba să te „bați” cu... Marea Neagră. Te îneci la... primul șut pe spațiul porții.

ps

mă plictisesc criticile. vreau ceva original.parol

ps 2

ce rezerve de „halva-lux” a avut echipa... națională? Șoșoacă, Gavrilă, Pricopie și Georgescu. 

ps 3

nici nu vreau să mă gândesc la... 2031!

ÎNCEPE „VOTUL”... NAȚIONAL

A venit primăvara, fără să plece iarna. Natura are nevoie de primăveri, de cântec și ploi. Nația n-are nevoie de nimic, pentru că... are.

Cea mai nelimitată perioadă electorală o trăiesc fără să clipesc, sunt atent la toate marile măgării și... măgărițe. Sunt într-o veșnică campanie electorală, parcă și Dumnezeu s-a plictisit de măgari și măgărițe.

Sunt „amenințat” că-n luna mai orice început are și un „nesperat” sfârșit. Eu, miop fiind, sfârșitul nu-l văd în luna mai, dar nici în perioada următoarea. Măgarii și măgărițele rămân la fel de „puțini-pretențioși”, doar e animalul... sfânt.

În „mai-ul” părintelui Ioachim Cristofor bucuria este pretutindeni:

„... sunt frumoasă luna Mai,

Tot pământul e un rai

Vesel sus și vesel jos,

Vesel câmpul cel frumos...”

 

Părintele Ioachim n-a cunoscut în profunzime... jos-ul. Aici, jos, nimic nu se împerechează. Dorințele cu faptele sunt în același loc, în același pol. Atracția lor devine un... ideal😂.

Candidații la „jilțul de la Cotroceni” sunt validați. Despre merit sau valoare nu discut în scris. E sub demnitatea votului din luna mai. Cei „11 magnifici” sunt gata de atac într-o viitoare campanie agricolă, pardon electorală. Fără măgari și măgărițe, atenți la nevoile pajiștii. Iarbă proaspătă și apă curată. Musai. Apropo, știai că măgarul are o memorie extraordinară? Parol, așa e.

Revin la cei „11 magnifici”. O echipă de fotbal, împărțită în două sisteme de atac. Unul proeuropean, iar celălalt sistem suveranist. Seamănă cu selecționata României de fotbal ai anilor 87 – 90, cinci de la Dinamo, cinci de la Steaua și unul de la Craiova, să fie... 11. Coincidență sau nu, meciul nu va dura 90 de minute. Din păcate sau din fericire, va răspunde luna iunie.

Cei „11 magnifici” sunt actori ai unui scenariu extrem de prost, filmul nu are public, încasări și... generic.

Calitățile „actorilor” sunt acceptate de Mimi Brănescu, ca rezervă pentru Celentano, Bobiță sau Aspirina. Nimic deosebit.

Cine e portarul? Dar fundașii? La mijloc? Dar în atac? E clar că nu pot juca 1 – 4 – 3 – 3 dintr-un singur motiv. Pe „fund” sunt mai mulți de 4!!! La o primă vedere cei „11 magnifici” n-au un antrenor, ci mai... mulți. Schemele tactice abia acum își intră în rol.

În echipă sunt de fapt mai multe echipe. Alianțele sunt vizibile și deloc atractive. „Jucătorii” nu prea vorbesc – între ei – pe suprafața de joc. Duplicitarismul este una din calitățile multor... titulari. Totuși sunt câțiva „magnifici”, asa ca să dea la număr. Oricum nu contează cine joacă, contează cine marchează.

Neavând „selecționer” nu pot reproșa nimănui selecționarea lui John-Ion Banu-Muscel (fără nici o aluzie la duduia din echipă), Sebastian Constantin Popescu și Silviu Predoiu (jucător fără nici o acoperire, joacă pe... față). Tripleta asta „magnifică” nu poate marca (împreună) mai mult de 2 goluri, hai 3 dacă intervine „VAR-ul”. Sunt jucători fără nici un antrenament „serios”. Probabil le place în cantonament și acceptă umilirea de după meci.

Din cei „11 magnifici” și fără nici o eliminare au rămas să joace „8 magnifici”. Din nou o tripletă la fel de „magnifică”😂. Linia mediană este o combinație dătătoare de speranță pentru cei ce mai cred în... familie. Doi de un fel și o duduie. Tripleta asta poate marca chiar 4 goluri, asta înseamnă că unul marchează... mai mult de un gol. Asta da eficiență😂.

O mare parte din echipă este inutilă, insipidă, inodoră și cu portofelul deschis (prietenii știu de ce). Daniel Funeriu, Lavinia Șandru și Cristian Terheș au mai fost la ședințe tehnice înainte de meciuri, dar de fiecare dată au rămas pe banca de rezerve (în cel mai fericit caz) sau chiar în afara arenei.

„Magnificii” rămași sunt cei care vor marca, dar nu poate să fie vorba de nicio calificare.

De magnificii „ăștia” mă ocup după primul antrenament. Cei „5 magnifici” sunt organizați în două sau chiar trei echipe ( 2 + 2 +1 sau 3 + 2). La o primă lectură chiar că-mi pare rău de „retragerea prematură” a eșecului numit – democrație – a duduii Gavrilă. „Biata magnifică” a scăpat printre degete un viitor demn de manualul de istorie.

Apropo, cine-i măgarul?

Cine-i măgarul? Sugestie. Musai să (re)citești „prietene virtual” povestea dăruită acestei lumi de către George Orwell: Ferma Animalelor. Este fabuloasă povestea și extrem de autentică în acestă perioadă (și nu numai). George Orwell atenționează cititorul de conflictul animal – om și consolidează poziția animalelor asupra deciziei: „... omul este singura ființă care consumă fără să producă...”. Amestecul de găini, porci, măgari duce spre o campanie electorală. Omul fiind și singurul dușman cu adevărat, în cazul acestui „meci” fiind... eu, alegătorul.

Ptiu, al naibii să fiu. Acum să caut printre porci, câini, găini sau vaci cine este mai productiv și mai european. Cine-i „tare-n clanță”  sau cine... pe cine. Dacă-n „Ferma Animalelor” curiozitatea - „... de ce să ne pese nouă după ce murim...” – era anulată, acum de ce să fie diferit?

Și acum „magnificii rămași” - în afara Fermei Animalelor – se aruncă spre ciugulitul grăunțelor chiar din palmele... alegătorului. Primul la „ciugulit” e – profesorașul cel viteaz – pe numele de dosar: Nicușor Dan. E slab ca tras printr-un inel, pentru că nici usturoi n-a mâncat și... cam atât. Logica lui de matematician l-a făcut să renunțe la ipoteze și concluzii, intrând direct în demonstranți, pardon demonstrații iar rezultatul este pe măsura neputinciosului primar. „ ... bucureștenii nu pot trăi bine, dacă România nu o duce bine…”. Erai mai credibil dacă partenerul tău era duduia retrasă de la „cum pot”, Gavrilă. Era clar că atunci catedra era doar a... ta. Măi domnule profesor, bucureștenii... „nu e români”? Revin... Nicușoare.

Cot la cot cu „profesorașul cel viteaz” intră materialul de valoare. Haurul mânca-ți-aș. Simion după victoria din meciul interior – haur versus pot – intră hotărât în noua partidă. Acum nu știe exact ce poziție ocupă din „Ferma Animalelor”. Porc? Câine? Găină? (se pare că da) Sau poate... măgar (nu prea cred dar e posibil). A jucat la offside cu stelistul fecesebist, i-a mâncat brânza, i-a luat și diridaii, ce mai... „haur să fie mânca-ți-aș”. George acum este doar prezentarea echipei, urmează... așezarea în teren.

În orice echipă, conform regulamentelor ferefe și lepefe, musai să ai în echipă „jucători” sub 21 de ani, mai pe limbaj fotbalistic U21. La 21 de ani ai tot viitorul în față și-n spate, chiar dacă numele este din gașca „aialaltă”: Antonescu. Da, Crin Antonescu este „jucător U21”. N-a făcut nimic până acum (și nici de acum încolo) așa că este „jucător de poker”, dar la... juniori. Crin, bată-l să-l bată de prenume, este produsul unei relații între doi parteneri de același gen. Rezultatul nu surprinde, mai ales că este caraghios faptul că nici un partener nu-l iubește cu adevărat. Marin Preda a lăsat scris: „Dacă dragoste nu e nimic nu e”. Acest aspect nu  l-a înțeles nici Mirciulică (n.n. Geoană), un alt jucător cu mai multe... tricouri.

Penultimul „magnific” este și cel mai agresiv dintre toți. Victor Ponta și nu e poantă. Așa cam prin secolul al XVI-lea domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu (n.n. la a doua domnie) ar fi spus sau ar fi rostit o propoziție asemănătoare cu: „... dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu...”. Costache Negruzzi a precizat că „țara nu-l vrea (înapoi)”, dar degeaba. Victor știe una și bună. Acum e suveranist și... necăsătorit. Peste alți cinci ani, poate să devină liberal sau chiar membru în conducerea UDMR-ui. Uneori am impresia că Victoraș minte și atunci când spune „am fost premierul României”. El minte și când tace. Acum vrea să... „face”. Pentru meci îți pregătesc câteva „sclipiri” pe care tu le numești virtuții. Nu bade, se numesc minciuni!

Am lăsat la final o muiere. Echipa are nevoie de o mamă, dar nu a răniților. Elena Lasconi, musceleancă daco-getă-get-beget se aruncă (din nou) în primul tur. Sub deviza – în viață totul e posibil – Lenuța din Deva – vrea să fie prima muiere de la noi. Prima muiere care... ce? Nația asta a mai avut parte de Lenuțe. Pe unele nația asta le-a împușcat, pe altele le-a arestat, așa că... viitorul sună bine. Leano, eu zic așa. Tu nu faci schimb de tricouri cu nimeni, e riscant. Nu poți să știi ce se ascunde pe sub tricou, sau mai grav... dar mai bine nu. Rămân moderat plus că Ludo (Ludovic Orban) nu-ți mai poate oferi retragerea lui. Tu din start ai cu 5 voturi mai puțin. Hoții! Rușine! Ruși... ne?

Continuăm pregătirile. Urmează... cantonamentul. Cu alte cuvinte, vine ziua meciului și noi (eu) nu avem echipă. Asta-i durerea mare. Cu jucători nepregătiți cum naiba să te „bați” cu... Marea Neagră. Te îneci la... primul șut pe spațiul porții.

ps

mă plictisesc criticile. vreau ceva original.parol

ps 2

ce rezerve de „halva-lux” a avut echipa... națională? Șoșoacă, Gavrilă, Pricopie și Georgescu.

ps 3

nici nu vreau să mă gândesc la... 2031!