”... sportul nu este este o prioritate pentru politicienii din România...” așa îmi spunea cu ceva vreme în urmă omul ce m-a marcat pentru tot restul vieții: Ivan Patzaichin. Astăzi, el zboară peste ape și îi arată Cerului cum se deschid brațele Deltei Dunării și cuprind cu o îmbrățișare toată frumusețea, ascunsă uneori de stuf, alteori de aripile egretelor, întâlnirea ei cu marea.
Am
deschis această poveste cu un adevăr, iar ”minciunile” ce vor urma le las să
curgă spre ”Dunărea albastră”...
Sport în România? Da! La prima vedere pare un
titlu plagiat de la o revistă de sport ce-și caută... abonamente cu
”responsabilitate”. Nu intru în amănunte că devin ”mincinos” și n-am chef de
adevăruri postmoderne. E frecție cu nejuisare jurnalistică.
Sport în România? Da! Pentru că avem campioni
și cam o jumătate de milion de copii bolnavi de diabet. Campionii vin și
pleacă, copiii rămân... bolnavi. Părinții aleargă (sâc) spre dascăli
implorând să nu existe note la educație fizică. ”Ne strică media”, adică cum
”ne”? Poate ”le” strică media, dar asta-i la altă oră (n.n. limba română)
Sport în România? Da! Avem săli de sport
construite la pariu. Eu dau ”merțanul” tu faci ”sălile”, parcă așa era trocul
marilor investiții. Unele au ”căzut”, altele mai respiră, noroc cu ATI-ul unor
”oameni de sport” (ciudată și neinspirată expresie), ei provoacă sălile
la respirație prin tratament clasice și naturiste. Umanitate. (n.n. se poate
administra fără prescripția oamenilor politici)
Sport
în România? Da! Pentru că sunt câțiva ”nebuni” ce nu vor să cedeze! Nu-i
nominalizez. Pe unii îi cunosc, de unii am citit și de alții s-a povestit, dar
ei sînt puțini.
Sport
în România? Da! Pentru că mai este... arhivă.
Sport
în România? Da... de unde.
Zilele
trecute ”șăful de la sport”, cetățeanul român de origine maghiară (asta spre
președintele de partid ce l-a nominalizat) aruncă cu banii exact acolo unde
politicul nu-și bagă coada, ci mâna. Manager din tată-n fiu, mister (chestia
aia din dex în care ești nedescoperit, taină chiar ajungând la enigmă) Novak
dăruiește diridai viitorului. ”Mincinosul ” din mine aruncă cu o dilemă peste
expresia ”dacă dai de ce dai, dacă nu
dai de ce nu dai, nici cum nu e bine” și lovit în plină figură sângele
curge în sens invers acelor de ceasornic. ”Șăful de la fotbal” a jucat la
sigur. A decartat o carte (știe el care) și s-a trezit cu un AS de
treflă negândit la primul... mandat. Acum fiind la al doilea mandat capacitatea
lui de, dar mai bine nu scriu ci copiez (pentru că e la modă) cuvintele
grăite de mihai stoichiță (e jenant dar asta știe să facă cel mai bine și
chiar e apreciat) cu ceva vreme în urmă. Atenție!
Plagiatura:
”... haideți să vă spun un lucru în premieră, nu am
spus-o la nimeni până acum. Știți că Burleanu (n.n. cel care nu este
omul nimănui, dar a tuturor) e cel mai bun
administrator sportiv din lume, sub 40 de ani? (oare de ce mă
întreabă acest individ și nu îmi spune o... certitudine. Poate vrea o aprobare
de mai... sus). Are diplomă (să mori
tu) pe treaba asta. Sunt chestii de
necontestat, nu a luat toate acele diplome pe genunchi, în România. Sunt
recunoscute pe plan internațional...” (asta a fost prin 2018)
intervenție obligatorie: Rareș Bogdan are de învățat. Sau nu?
Sport în România? Da! Pregătește pentru
glorioasele strategii propuse de mister Novak. Duduiul de la metese scuipă
siguranță pentru succesul la... viitoarele alegeri, dar nu în sport. În
ultimele trei decenii, fără nici o excepție, același limbaj de siguranță cu
gust de rahat... turcesc sau grecesc. Nu, grecesc, că-i mai bun.
Plagiatura: ”…este un pas important în reclădirea relației
instituționale, dar mai ales o investiție în viitor. În toate ramurile și
disciplinele sportive trebuie construită baza de selecție, iar fotbalul este
unul dintre sporturile iubite, importante, în care România a avut rezultate
notabile multă vreme și pentru care există un mare potențial….” (eduard novak, pagina de facebook)
Adică ce vrei să spui că ” în toate ramurile și
disciplinele sportive trebuie construită baza de selecție” n-a fost agitare și
diridai plasați? N-a fost ”selecție” până acum? Hop. Dintr-o dată ești și vizionar. ”… există potential”.
Prietene ești ”șăf la sport” nu la Bilioteca Națională. În sport se aleargă, se
aruncă nu e nevoie de program artistic închinat conducătorilor. Era mai bine
”în trecut” pentru că era unul, acum sunt mai mulți și… alternează. Zic.
Sport în România? Da! Duduiule Novak îți apreciez echipa de
consilieri. Apropo, chiar și tu poți să-ți fii propriul consilier. Cum? Prin
concurs. Îți pui câteva întrebări iar dacă ai bifat mai mult de jumate (corect
e jumătate, dar mi-e teamă că nu înțelegi) ești propriul tău consilier.
Sport în România? Da! Un sportiv de performanță, adică un sportiv
cu rezultate deosebit de bune ”capătă” opt sute de lei, să știi mister Novak că
nu se numește sport ci umilință sportivă. Țara e săracă, politicienii ”e”
bogați, ce vor sportivii? Propune partidului ce te susține ca sportivii să aibă
pensii speciale (nu doar cei medaliați) așa cum politicenii (uneori exagerat
de mizerabili) și-au ”dedicat” cu siguranță… viitorul.
Sport în România? Da! Cu mai bine de un deceniu în urmă pe
plaiul mioritic nu existau două sute de mii de sportivi legitimați (atenție
am inclus și antrenorii, medicii, chiar și arbitrii) asta așa, ca o joacă
de statistică în amestec cu aritmetica. ”Bagi” o înmulțire și rezultatul e
gata, dar prietene poți solicita udemereului din Franța să-ți propună
ministerul ”lor” (oricum e o româncă și nu se supără, dar ce-i drept ea nu
este susținută de udemere) și atunci aritmetică, pentru doar la judo sunt
aproape șase sute de mii(!!!) de sportivi legitimați. Bombă, că-ți dă cu rest.
Sport în România? Da! Pentru că sunt oameni ce cred în sport.
Sportul e un mod de viață, e bucurie, dacă citesc pe site-ul metese-ului la
capătul tunelului e ”nea Nicu” și cuvântările lui de kkt. Cam asta înseamnă
sport la minister. Literatură. Novak și restul realeși la viitoarele alegeri.
Toți marii manageri din sport uniți-vă! Tăvăliți banul public! Merită!
Plagiatura:”… promovarea
imaginii României prin obţinerea unor rezultate deosebite la competiţii
sportive internaţionale oficiale, în funcţie de importanţa şi amploarea
acestora…”
Plagiatura: ”…
dezvoltarea sportului la nivel național…” (credeam că doar local)
Plagiatura: ”… creşterea
gradului de participare a populaţiei, de toate categoriile, la activităţile de
practicare liberă a exerciţiului fizic…” (mi-e dor de înviorare)
Toate aceste ”apucături” nu ajută sportul
actual. Daciada și alte competiții s-au încheiat. Metodele vechi nu aduc
succese noi.
Plec din poveste și aștept ca
ferefeul să joace fotbal cu piciorul,
orice intervenție ”manuală” e sancționată cu henț.
Un om e puternic când în jurul său are
oameni și mai puternici. Nominalizarea ”actualelor șervețele” mă obligă la
tăcere. Chiar e prea mult, prea ca la țară.
Sport în România? Da!
ps
duduiule Novak expresia ”fiecare răspunde pentru rezulate” e valabilă pentru toți sau o ”bagi” la derută?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu