SIMPLITATEA LUCRURILOR COMPLEXE

Greu, poate prea greu intru în această poveste. De fapt ea nu respectă nimic din parcursul clasic al unei poveşti, n-are nici început şi n-are nici căpăt, dar nu-i complicat pentru tine cititorule să-ţi întinzi răbdarea peste cuvintele întinse.

S-a sfârşit drumul unui campionat, poate cel mai înciudat campionat din liga lu' Mitică. Am rostit prin augustul lui 2012 un pachet de cuvinte legat cu fundiţa lu' ŞMECHERUL şi FRAIERUL, şi nu ştiu de ce şi acum tremur.

Dau la o parte nesimţirea, prostia, făţărnicia unora şi altora. Îi las într-un dispreţ nemărginit, dar totuşi nu pot să uit cum împreună cu alţi povestitori am trăit încă o umilinţă în propria ţară.

Fac o paranteză şi-l introduc în această poveste pe un jegos de om, n-am găsit o altă expresie pentru a-i arăta limitele. E vorba de un jandarm sau de un individ îmbrăcat într-o uniformă ce nu-l merită. Lasă-mă cititorule să-i spun „prostul”. „Prostule” era mai bine dacă în momentul facerii, mama ta crea pentru universalitate un câcat. Da, un câcat. Omenirea era mai câştigată şi mai aproape de normalitate. „Prostule” la tine forţa majoră e un mod de a respira. N-ai avut şansa să fii atins de Dumezeu, tu, „prostule” ai trecut prin şcoală doar pentru a-ţi plimba ghiozdanul. Şi ca tine mai sînt mulţi. Nu-i aşa mister Mărginean? Greşesc, dublu cetăţeanule Walter – Buşcă?

Revin la „prostul” din poveste. Tu n-ai înţeles că un meci de fotbal naşte sentimente şi atitudini. Nici una dintre aceste două nu mint. Dar mă opresc ”prostule”. Tu n-ai nici o vină. N-ai de unde să ştii cât rău ai putut să-mi faci. Dar încă o dată, n-ai nici o vină. Principala vină aparţine mamei tale, putea să facă un câcat şi atunci Dumnezeu era mulţumit de lucrarea lui.

N-am să-ţi uit privirea nici dincolo de moarte. „Prostule” te caut. Şi scuzele fac parte din viaţă...prostule, dar de data asta fără ghilimele.

Revin la Liga lu' hăl făr' de frică pe numele de cod...Mitică. Zilele astea e subiect şi predicat pe la DNA. Îi doresc tot binele, aşa de amorul artei şi a frumuseţii culiselor din fotbal.

„U” Cluj trece prin momente crunte, nu ştiu dacă-i cuvânt potrivit, dar parcă nu cred nimic. Certitudinea e clară. UNIVERSITATEA CLUJ ARE ŞI VA AVEA SUPORTERI. Sînt liniştit din acest punct de vedere. Că ei sînt diferiţi, nu-i o noutate. Sînt cu bune şi rele. Sînt! Liga ta Mitică a ajuns să aibă public doar la teveu. Mitică, cei 5 spectatori de la Constanţa lui Hagi, sau cei 138 (i-am numărat la meciul din ediţia 2011 -2012) de pietroi-nemţoi de la Ceahlăul, cei „câţiva„ de la Bistriţa, afluenţa nemărginită din Chiajna, la Turnu Severin sînt mai mulţi braconieri decât suporteri în tribună şi exemplele pot continua. Stai să vezi când vor năvăli cei din Năvodari în ligă, cum te apucă bâlbâiala, asta numai dacă DNA-ul nu-şi face...datoria.

Mitică nu-ţi pot da exemple de blat din ligă. N-am cum şi nici nu eram la televizor să urmăresc partida Steaua – Viitorul, pardon Dinamo – Viitorul. Cum...care...”Viitorul”? Viitorul fotbalului românesc. E simplu.

Coane Mitică ai lovit şi la final. Amendă de 10.000 de verzişori, cred că dragi ţie, pentru: „incidente spectatori - In baza art. 83.2 lit. d din RD se sanctioneaza clubul FC Univ. Cluj cu penalitate sportiva de 30.000 lei” deci şi prin urmare coincidenţa de la final nu-i întâmplătoare. Ce noroc că nişte fraieri au murit în decembrie '89 pentru ca unii oameni de bine să mi-o tragă în propria ţară. Am la mine doar trei litere: J, E şi G. Literelor vă ordon, uniţi-vă!

Peste ani te întrebi, cum naiba cei de la „U” au intrat în cartea recordurilor? Simplu, vorba unui amic (n.n. Mihai F.) – „lasă-i, o să mergem peste tot cu „U” şi suporterii vor dubla populaţia localităţilor pe unde jucăm” – râzi bătrâne. Aşa-i?

Datorită acestor „succesuri” din fotbal astăzi nu...existăm. În România se schimbă tot, politicienii întrei ei, licitaţiile cu comisioanele, dar tu şi...naşu mărşăluiţi ca două fete mari, cu limitele impuse de 90 – 60 -90, doar că celulita are exact două litere în plus.

„U” Cluj joacă în B la anul. Şi?

N-am nervi şi inspiraţie să continui povestea, dar am inimă şi minte, de aceea e simplu. Hai „U”!

În rugăciunile mele am să nominalizez toţi „oamenii de bine” dar la rubrica: aşa nu.

M-am scârbit şi uneori mă simt umilit în propria ţară. Şi când văd de cine, mai mor o dată.  Mai bine făcea mama un...câcat.

De dincolo şi dincoace de mine, Io

p.s.

întrebare: Care este diferenţa dintre Boc primarul şi Boc observatorul LPF?

răspuns: ...coincidenţa!