Sunt curios dacă nu-ţi uram bine ai venit, amâna-i cu un un an apariţia ta sau pur
şi simplu renunţai la apariţia ta normală la fix o clipă după... 2023. Am înţeles de la bun început că este un an mai dificil din
punct de vedere aritmetic şi sexual. Ţi-ai adăugat o zi şi te-ai transformat prin voinţă
proprie... an biSex.
Mă simt tulburat, mai ales că ACUM, „... iarna, nu-i ca
vara...” şi încălzirea globală îmi tulbură, şi aşa puţină, materia cenuşie şi dreptul de gândi. Glicemia mare şi
venitul mic este amestecul ideal pentru prelungirea anului cu încă o zi. Îmi
aduc aminte (încă) de grija ce mi-o purta d-na (pentru cei tineri) sau tovarăşa (pentru cei ca
mine) educatoare în momentele de linişte venite din partea mea şi parcă ca o şoaptă la urechile
mele ajungeau cuvintele: „... Pilu, nu tot ce-i mult e şi bun...”. Ehe, cam de
atunci mă feresc de „mult”, din păcate nu mi-a şoptit nimic
despre prostie, probabil nu a vrut să-mi jignească... viitorul. Atunci amestec de tot rahatul: glicemia
mare, venit mic şi pe deasupra şi prost. „Tovarăşa”
mi-a mângâiat copilăria cu grijă, anticipând că peste o jumătate de secol ajung alţi „tovarăşi” să-mi mângâie glicemia, venitul
şi... prostia.
Hai că sunt deplasat, e bine să văd partea plină a anului în
cur...s, să-mi văd viitorul spectaculos împrejmuit cu gard de sârmă ghimpată, asta doar
din respect pentru a nu fugi: glicemia, venitul şi prostia.
Anii au trecut, dar în ambiţia mea „prostească” am decis să stau „prost”
cu vederea de la... început, aşa că habar nu am cum o „văd” anul biseXual 20 şi 24, asta pe înţelesul unei tovarăşe... premierJ
Pentru că aparţin acestei naţii „binecuvântate” mă cam pricep la tot şi toate,
am păreri pro şi contra, deci şi prin urmare „decât” acum pot să fiu...
cerebral.
2023 s-a plictisit să mai continuie, ţi-a sfârşit
viaţa în mod brusc şi trist fix la miezul nopţii în 31 decembrie. Am început
să plâng şi să-l regret cam din... 2022 şi nu exagerez (sau poate da).
Sunt conştient că am cunoştinţe vaste în sport, economie şi politică, altminteri
nu-mi explic cum trilogia – glicemie, venit, prostie – se manifestă cu uşurinţă
pe urmele ciobanului cu oi multe, la fel şi câini, pentru că doar ei pot
să latre şi să vândă... covrigi.
Cu o amărăciune deloc ciudată văd cum naţia asta nu are viaţă pentru viitor, parcă viitorul împunge, muşcă sau...
f...e!
2024
este anul în care chiloţii murdari vor fi puşi direct la uscat, fără
nici cea mai mică urmă de detergent şi apă. Chiloţăleala
începută prin 2002 cu o dezvoltare uriaşă
în 2023 îşi va atinge apogeul în... 2024. Parcă şi ăsta
e un motiv să fiu ACUM în 2025. Cum să nominalizez scroafele şi porcii ce-mi filmează gradul intelectal de tip
animal domestic dar cu – atenţie – venit mare şi glicemie... mică
- asta doar să-mi
reconfirme că eu fac parte din naţia asta fără
dorinţă de viitor.
Privesc cu o oarecare discreţie trecutul electoral al naţiei fără viitor şi
lacrimile încep să asfalteze succesul economic al naţiei debusolată de uriaşa
cantitate de prostituţie electorală îmbrăcată într-un costum cu nasturi la manşetă şi promisiuni.
Îmi presimt un viitor al naibii de umoristic, parcă platformele
electorale sunt texte de stund – up comedy cu „organe” imediat în spatele
substantivului, iar predicatul este împachetat de chiloţii murdari ai scroafei şi
porcului cu imunitate de Ignat. Mizeriile anului 2024 o să-şi găseacă „liniştea” pe „imaşul mioriţei” care din păcate nu e nici lae şi nici bucălae, e o mioară cu
dimensiuni hipopotamice. Agresivitatea electorală se „desface” până la capăt, când în
mod natural scap de cel mai slab „cioban şef” ce l-a avut turma din care m-am lăsat şi eu...
tuns. Ciobănelul educat... pas cu pasJ se duce spre un somn al după amiezelor pierdute, încercând
lângă mioara, de data asta bucălae, să-şi găsească liniştea meditaţiilor... pierdute. Scroafa şi porcul, viitorul semn pe
drapelul naţiei, nu fac altceva „decât” acceptă mai departe pe proşti la...
butoanele imaşului.
Iarba este fânul trecutului, pentru că mă văd obligat să-ţi (să-mi) spun că naţia asta nu
are dorinţă pentru viitor.
Am obosit şi n-am răsfoit nici măcar o pagină din „chiloţăleala” acestui an, din păcate... trist pentru cei cu
glicemie mare şi venit mic. Dacă eşti porc sau scroafă să ai parte de
lături cu spume şi acceptă-mi demisia din această turmă şi să plec, acolo unde naţia are...
viitor.
ps.
1.
Episoadele
viitoare o să aibă... detalii
2.
Nu
înţeleg urarea „La mulţi ani, 2024!” (ori
cât de profundă sau sinceră este urarea, durata este de un an... în cel mai fericit
caz)
