E ORA ÎNCHIDERII episodul 1 - intro

Nu înţeleg şi basta. Aşa sînt, mai...neînţelegător. Explicaţia cuvântului „minune” pare să-l trezească pe făcătorul de minuni (n.n. m-am referit la divinitate) să-şi reevalueze viitorul traseu dedicat minunilor. Par nebun, dar n-am înţeles nimic din ceea ce am scris. Tu cititorule? Atunci e bine, merg cu scrisul mai departe.

Una din marile minuni ale lumii se manifestă şi pe la noi. Puterea. Asta îi apasă pe mulţi, mulţi şi proşti, dar cui îi pasă.

Îmi pregătesc în viitoarele episoade terenul propice pentru a fi înjurat. Nu-mi pun întrebarea prostească, cine. Atunci când sînt înjurat, privesc cerul şi îmi dau seama că am dreptate. Am nevoie să fiu contrazis „pe bune” cum ar spune un „sudist”, nu aşa de pana calului. Orice fraier poate să contrazică, pare lipsit de sens un dialog fără „o contră” sau mai multe.

Revin. Relaxat provoc mintea să-mi devină cât mai elastică şi să-mi provoace câteva întrebări.

De acum încolo scriu desre „U”, că până acum m-am agitat în a-mi construi o introducere la fel de sinuoasă precum drumul modern al echipei de fotbal „U” Cluj.

În prima parte, de fapt astăzi, nu-mi întreb răspunsul decât cu întrebări proaspete.

1.      Cum naiba echipa asta „petecită” a reuşit să obţină 7 puncte, în condiţii...propice (n.n. a se citi pro să pice)?

2.    Ce poţi cumpăra cu 10.000 de usd, când aperi „lachei”?

3.    De ce Ana Maria Prodan?

După cum se mişcă lumea, banul şi puterea, văd într-un viitor deloc îndepărtat o „fabrică” închisă. Răvăşit de atât bine, privesc spre „oamenii de bine”  ce au investit în club în ultimile două decenii. Cât de puternic poate fi pieptul în care pumnii n-au încetat să bată, arătând trufia şi mărinimia pentru „U”? Totul e un fals. Îmi arăt dragostea şi atât. Banii sînt la locul lor. Cine are bani are şi putere. Cine are putere, decide. Ce decide? Totul. Da chiar şi minunile.

Am auzit peste tot, aproape peste tot, despre Istorie, despre Adevăr, despre Românism. Cuvintele n-au încetat să curgă, dar nimeni n-a generat nimic, cu mici excepţii. Vorbele au valoare dar nu au zerouri. Cuvintele construiesc inimi şi atât. Privesc în faţă, spre viitor pentru curioşi şi nu văd nimic.  Doar câteva personaje triste, din toate cnp-urile de vedere. Se mai plimbă pe lângă echipă şi fac „atmosferă”. Atmosfera creată de ei şi nu numai mă ajută să pun capăt primul episod.

Pentru „binevoitorii” care nu încap,  să ştie că  www.sasesicinci.blogspot, n-a costa nimic. Doar câteva click-uri şi tot atâtea întrebări. Cu banii primiţi de la Ionuţ Badea aş fi vrut să plătesc amenzile în locul clubului, dar „U” Cluj mi-a luat-o înainte. Prospeţimea.

De dincolo şi dincoace, Pilu

AM VENIT DIN CONCEDIU

Ştiam de la bunica (n.n. ea era mai sfătoasă în familie) că vara îi lucru dracului. Dacă stau mult la soare şi n-am un colop pe cap, risc să devin atât de inteligent că încep să put şi chiar să dau pe dinafară. Speriat peste măsură şi peste buget, ce mi-am zis. „să-mi iau familia şi la...umbră”. Zis şi făcut.

Am stat departe de micile seisme din politică şi ale lor urmări. După parodia de la Campionatul European (nici o referire la schemele de joc) şi la demisia fostului director de pe lângă Sportul din tevereu, ajung şi eu din urmă în faţa teveului. Mare surpriză. Un canal s-a dus, urmează altul. Întrebările din mine curg. Preşedintele pleacă, dar vine. Evident altul, dar din altă direcţie.

La vremuri noi de ce nu şi şefi noi. Depolitizarea continuă. Fâs. Râsul porneşte şi-mi crapă primele două buze. Tac şi râd. Râd şi mănânc ca-n poezia lui Labiş cel lovit de tramvai. Pe mine cine mă loveşte?

E o întrebare fără gardă şi croşeu. Plec grabnic din colţul ringului. Vin alte demisii. Fâs. Plecări şi înlocuiri. Prea politicii plecaţi sînt înlocuiţi de preanepoliticii actuali. Nu cred, dar asta-i o problemă de credinţă, deci n-are nimic în comun cu...realitatea (nici într-un caz televiziunea de ştiri).

Noul preşedinte ajunge la etaj şi schimbările se văd. Apar declaraţii peste declaraţii, interviuri sau alte metode cu origini în mama mediei măsii. Sînt buimăcit şi fericit. Aflu că am experienţă mai mare în jurnalism decât noul şăf. Îs tare. Aici îl am la deştu mic. Cu relaţionările stau prost. E egal. Salariul pe care-l am nu-mi permite să-mi iau consilier sau cu „i” la final. Cad. Normal ca un tip „decenit” în tevereu mă ridic mai greu.

Septembrie. Începe şcoala şi odată cu ea drumul spre cultură, deci adio TVR Cultural. Mă pot întâlni cu cultura pe 2, asta numai dacă-mi permite noul şef de la ICR, nepolitic şi el. Splendid. Ura!

Sînt fericit. TVR 3 rămâne, chiar dacă...încurcă. Aici exist şi există colegii mei. TVR 3 e România reală, aşa cum respiră şi greşeşte ea. Cu bune şi rele. Chiar mă întreb, ce deontolog a vrut să-i dea în cap.

E bine. E cald şi e toamnă. Vinetele s-au copt, strugurii încep să-şi stoarcă...secul, roşiile puşcă de coapte ce sînt. Doamne, cum îmi hrăneam publicul cu...”Ca la mama acasă”. Poate cine ştie, din toamnă ne hrănim  pe cartelă.

Consilierii îl ajută pe noul preşedinte să nu greşească. Poate TVR HD (un mare om politic a spus TVR Hunedoara) va emite pe frecvenţa Radio România, altfel nu-mi explic apariţia fostului şăf deloc politic de la SRR, sau o să realizez emisiunea culinară pe un „schelet” de festival construit de fostul operator imagine (activitate în TVR). Dar nu-i bai, dacă nu pot, oi fugi împins de fostul creator de sport.

Bunicii m-au învăţat de pe la origini, să nu-mi fie ruşine de nimic. Să calc drept şi să nu scuip pe stradă. Acum privesc în oglindă şi-mi dau seama că nu sînt fecioara Maria, dar nici nu am afirmat.

Oare când mama lui de nepolitic va exista? Adevărul doare? E doar o întrebare cititorule. Doar o întrebare. Noroc că nu-i o...certitudine.

Televiziunea publică cred că are profesionişti. Moralitatea profesională le dă dreptul să decidă dacă vor să se înece au ba.

De dincolo şi dincoace de ecran, Pilu

p.s. nu vreau să mor împins în apă, eu vreau să mor împins de...viaţă.

Io     

INFANTILUL

Viaţa bate filmul şi filmul bate regizorul. Pe lângă multele calităţi pe care locuitorii spaţiului mioritic le posedă la loc de cinste stă, cinstea. Ieri, alaltăieri un interimar pe numele de scenă politică Crin şi Antonescu, scotea fum pe nări şi alte ţevi de eşapament. Aspazia l-a deposedat de un nou mandat al interimatului. Dacă ceva funcţionează pe spaţiul mioritic cu succes, acesta este...interimatul. Blânda judecătoare cu frica-n sân şi sânu-n sutien, prinde a decide. Prea puţin contează. Parlamentarul absent contează în această poveste.

Antonescu, mult mai infantil decât cel mai infantil premier pe care l-am avut (n.n. E. Boc), aruncă din el venin şi ameninţări. Limbajul dur, lipsit de forţă politică şi diplomaţie, îl distrug în fiecare zi mai mult decât ar fi crescut Făt Frumos în şapte ani de acasă şi trei de liceu.

Sînt conştient că nu se poate vorbi de coabitare. Antonescu nu poate coabita cu el însuşi, dară-mi-te cu Băsescu, duşmanul poporului...mioritic. Pe Ponta îl înţeleg, el a fost premiant, apoi şef de clasă şi abia la final un subtil plagiator, în fiecare declaraţie. El este urmaşul unui dadaist înnăscut. Emil Boc. Oricâte zvârcoleli ar face, rămâne un mic filosof, uneori procuror (nu ştiu ce a procurat şi mai ales cui) cu comportament bine stabilit. Am înţeles, să trăiţi...bine! Interimatul în schimb scuipă foc şi ură. Ejacularea lui politică nu poate ţine până în 2014. El vrea acum. Împins de schiţa lui nenea Iancu, dă din picior ca un bocănilă viagrat şi solicită scaunul cel mare. Scaun? El pute, indiferent de creator. Nu ţine cont de biblioteca citită ci de raftul din şpaiţ (n.n. cămară pentru ...sensibili).

Prea mult absentule Antonescu, am o idee. Pe viitor când te împing de la spate nedreptăţile într-un hal fără de hal, propune în loc de PDL (n.n. „...această sectă, crescătorie de paraziţi...”) toate grupurile de paraziţi, indiferent de larvă născătoare, muşuroaiele numite: DNA, Parchet sau alte muşuroaie să-i „salute” din toate cnp-urile de vedere, că doar la început şi născătoarele au fost fecioare. Nu-i aşa?

Herr Antonescu, referitor la declaraţiile de la televiziunea mamă, antena trei (Ciutacu, Badea şi Gâdea – nu sînt sfinţi, dar în spaţiul mioritic totul e poveste şi e posibil) eu zic că numai infantilismul, emoţia şi nediplomaţia politică te-a împins să crezi că eşti un om...puternic. Până să ajung la cele spuse, eu zic aşa: n-ai jucat niciodată la seniorii politici. De la origini şi până în prezent ai fost în linia a doua, cu mici excepţii când ai activat în linia a treia. Herr Antonescu şi acum râd la masturbarea lingvistică. Are umor, subiect, predicat şi chiar dimplomaţie politică. Fâs. Ai crezut? „...să-l ia în Germania doamna Merkel, Germania este o ţară mare, prosperă, să-i dea o bucăţică de pământ acolo lui Băsescu şi PDL-ului să se joace acolo de-a Băsescu, în România nu...” 

Cred că îţi lipseşte prezenţa într-o emisiune apusă, sloganul emisiunii era, sper să nu greşesc, - tu eşti veriga slabă – aşa că poate într-o altă viaţă înţelegi că produsul progresist numit useleu, are o verigă slabă. Scormoneşte şi află.

N-aş fi crezut că se poate şi mai rău (n.n. asta în urmă cu vreo 10 ani) dar viaţa îmi arată de fiecare dată produsul ei.

Absentule Antonescu, decât binele tău mai bine răul meu.

De dincolo de dincoace, Pilu

p.s. săptămâna viitoare mă ocup de...neretragerea ta din politică, până atunci sînt ocupat cu teverul (să-mi văd de pâine) şi cu „U” Cluj (să-mi văd de pasiune). No, îi bai?

UN AUGUST ÎN...FRIG

Salve tuturor, pardon, salut. Salvele pot fi şi de altă natură şi cum uneori ne înjurăm unii pe alţii e bine să-mi limitez...limitele la un simplu salut. Salut!

Am plecat spre vechiul Ion Moina, îmbrăcat la „patru ace” pentru luna august. Şort, tricou şi cam atât. Ah, şi ceva în picioare. Splendid. Lume puţină. De ce? La această întrebare las să răspundă: mister F.W., inutilul Limoniu, nepregătita Ana Maria Prodan, preacuviosul Boc şi lista poate continua, la o adică şi cu câţiva jucători, dar nu-i asta problema. Pe vechiul Ion Moina, a ajuns o echipă din liga lu' Mitică fără...suporteri, chiar dacă echipa este construită pe arhitectura celui mai mare arhitect dintre fotbalişti, Gică Hagi, pentru că cel mai mare a fost şi rămâne Dobrin.

Revin la meci. Puţini, prea puţini. Mult...prea puţini. Atmosferă tristă. Sheriful s-a supărat pe sat şi a dat cu piciorul unui microfon care avea viaţă. Acea bucată de metal respira. Sherifule, fă bine bagă-ţi minţile în cap şi lasă-l pe „actualul voice –over” să frece menta mai departe sau pe la...Potaissa Turda (handbal cu muşchi).

Canicula din august a dispărut, iar Elevu şi-a luat-o în cap de frig sau de singurătate. Expresiile lui au creat zâmbet. Angus, Gelu şi Vasile au dat tonul la „valuri, valuri”. Publicul era speriat. Elevu a început să recite din Minulescu, Arghezi şi la final Topârceanu. Singurele poezii cu audienţă au fost: „daţi-vă drumu” şi „terminaţi-vă odată”. Sublim.

Noi jucăm în alb şi negru. Viitorul în albastru. Fluier de început şi 1 la 0. Cel mai lent atacant din lot, pe numele de fotbalist Dinu Viorel, o dă „cu cap”. Cristi i-a făcut, în scurtul timp, să fie harnici şi atenţi. E drept pe ici pe colo, au fost câteva momente de umor, dar asta nu înseamnă nimic.

Dacă nu-ţi plac cuvintele: boem, teoretic, academic, relaxat, deceniu, simplu, istorie, român şi altele cu izvor în non-culori poţi să treci pe la stadion să vezi ce pot face multe minţi dibace (pe lângă cei nominalizaţi mai sus şi fiţi pe pace că mai...sînt) dintr-o echipă a unui club ce a însemnat şi înseamnă, aşa cum am mai scris, ISTORIE, ADEVĂR şi ROMÂNISM. „Valoarea de azi” am văzut-o ieri (n.n luni, 13 august) când penibilul preşedinte numit s-a lăfăit  cu cele...nouă medalii de la olimpiadă. Penibil! Două medalii de aur. Minunatele condiţii. Revin la aceste mari „succesuri”, dar într-o altă poveste.

Revin la meci. Pe vechiul „Ion Moina” am ajuns să-mi cunosc jucătorii după culoarea...ghetelor. Brazilienii au ghete portocalii, Dinu Viorel verzi sau galbene, Balaur e uşor de reţinut pentru că Solo are...ciupică, Sisi e...inconfundabil, la fel şi Krumov dar în altă parte. Numai dacă aş fi orb nu l-aş recunoaşte pe Mendy şi cam atât. Nici tentativa de patron nu cred că-i cunoaşte. Cum se numeşte ţara în care patron la „U” Cluj este Ioan Mărginean? Şi când te gândeşti că preşedinte la această echipă a fost şi Lucian Danciu? Eu sînt bucuros că avem activitate. Cu atâtea „perle” pe la echipa de fotbal ne „dăm drumul” (expresia lui Elevu) pe adversari. Cine a putu să-i numească a fost şi mai...valoros.

Revin la joc. Cu toate lipiturile făcute în această vară am jucat mult mai eficient decât...”Viitorul”. Ăsta e un semn bun pentru echipele mai modeste. Cât timp Hagi decide ce şi cum despre tactica de joc...e bine pentru adversari. El încă n-a trecut de bariera, „am fost mare”.

Cristi, ai puţin timp să-i mai şlefuieşti. Normal ar fi ca la Turnu Severin să primim patru (regresie aritmetică), dar bat palma că ne batem pentru fiecare minge, aşa de dragul primelor, salariilor şi a altor plăţi...neonorate.

Încă nu-i cunosc pe toţi, aşa că nu vreau să devin şi mai penibil notându-i, dar pot să spun că al dracului de mult îmi place Balaur (păcat că nu-i a nost), Pătraşcu...încă mai ştie, Mendy a devenit cel mai bun fundaş stânga de la „U”, Gh. Vasile a ajuns în sfârşit căpitan la „U” Cluj.  Dacă în această mini pauză, până vineri,  Cristi se pune la punct cu pregătirea (Niculescu, poţi să-l iei de model) linia de fundaşi centrali de la Turnu Severin o să fie: Sisi – Cristi.

Parcă simt o palmă peste cap venită din partea lui Cinpoer, spunând cu voce gravă „hai, mă laşi, şi acum pune-l pe Papi în faţă”.

Regret că am fost puţini, dar nu-i bai. Întotdeauna mi-am dorit să-i cunosc pe suporteri pe...nume.

Pe final am mai dat un gol şi era un scor...periculos. Ne-a ajuns sfârşitul de meci cu ger şi un gol în poarta lui Balaur. Am atins cota...12. Al naibii băieţii ăştia, ţin cu adevărat să devin proroc.

Fluier final şi şase puncte. Elevul îşi ia tricoul pe el şi se îmbrăţişează cu Ana Maria Prodan. Hagi îl pălmuieşte pe Bibi (n.n. Zoli Iasko). Cristi în faţa camerelor tv îşi arată forţa de acasă şi neputinţa din deplasare. Hai „U”!

De dincolo şi dincoace de etapa a 4-a, io.

www.sasesicinci.blogspot.com

ŞMECHERUL ŞI FRAIERUL

Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu cînd mă gândesc la spusele mele (e adevărat am plagiat puţin...bine începutul) de acum 4 luni, 3 săptămâni şi 5 zile (teama unui nou plagiat m-a obligat la câteva zile în plus) îmi vine să-mi coafez puţinele fire de păr, ca...dar mai bine nu, că cine ştie,  poate un rol în reality-show alături de interesantul Solo mă face investitor la un club unde autobuzele sînt avioane şi salariile nişte remuneraţii care se primesc în funcţie de cât de cinstit şi onest eşti.

Şi acum plâng la cuvintele plecate din adâncul unui mare „u-ist” cu înclinaţii interesante – „...eu sînt un politician onest şi corect...” – şi provoc o înghesuială asupra corectitudinii, onestităţii sau alte merite nepremiate la Olimpiada de la Londra. Las departe „limitele” aceluiaşi „mare u-ist” şi întreb ca un nemernic – CE SE ÎNTÂMPLĂ AICI, DA AICI LA „U” CLUJ, DE PESTE DOUĂZECI DE ANI?

Am impresia că toţi viruşii, chiar dacă unii au transpirat în tricoul alb-negru, s-au adunat la acest club, iar medicii care propun diagnostic sînt depăşiţi sau nişte neisprăviţi.

După aventura de pe „23 a opta” apar nemulţumirile. Nu e corect, din cnp-ul meu de vedere. Oricât de prieten ar fi Paul (n.n. Cernişov) nu poate fi pilot de Yutton 1 – 11 (iluzie la rombac, nici o...aluzie) şi să ofere condiţii de zbor pe axa Walter – Umilinţă – U Cluj.

Mister F.W. înţeleg că unele scandări, bannere sau alte afişe v-au provocat disconfort. Corect. V-aţi întrebat cel puţin o singură dată, DE CE?  Dacă v-aţi pus această întrebare, vă rog să căutaţi răspunsul la aceşti oameni. Atenţie nu sînt coborâţi din tribune VIP, n-au complexitatea minciunii, au greşeli, e adevărat, dar sînt pătimaşi şi...atât. Gata cu suporterii, mă refer de acum la mine.

Nu ştiu alţii cum sînt (asemănare cu începutul) dar cred că-i musai să fii mic pentru a ajunge patron la această echipă. Să răspunzi în poziţie de drepţi, tu, ca patron, la comanda unui neisprăvit, eşti obligat de divinitate să ai numele Mărginean şi Ioan. Acest patron nu aduce decât imaginea românului flămând, fără relaţionări, dar pion plin de atitudini miliţieneşti dispus să existe în realiate ghidat de un cuvânt atât de iubit de unii. Cuvântul se numeşte...şmecherie. Datorită lui, cuvântului, această naţie este atât de avansată şi de...suspendată.

Cât de mici sînt „marii clujeni” în faţa unor...şmecheri: unu-i patron , dar nu-i, altu-i impresar dar îi...manager, altu-i bine mersi şi nu se...bagă.

Prin târg umblă vorbă că de fapt fostul premier, fostul preşedinte de partid şi fostul primar (scuze, sînt puţin vizionar, nu cred într-un viitor mandat) nu l-a adus pe F.W la Cluj şi Napoca. Încă o „şmecherie” pe care o cred. Aştept o altă „şmecherie”, să se laude cineva „nu eu l-am dus de aici”.

Umilinţele din primele două etape sînt trecute cu  vederea, problema e alta. Nu le pot...uita. Dacă în primul set, de la Târgu Jiu, Niculescu era într-o „strânsă legătură” cu AMP, la cea de a doua deplasare am văzut mai bine meritele...fostului antrenor. Da, sînt prieten cu Cristi şi am să rămân, de aceea poate sînt orbit, dar nu pot să accept într-o „şmecherie” de pregătire realizată cu atâta „trudă” în Austria.   Claudiu, pune „mâna pe carte” şi te pregăteşte, revino la ce te pricepi. Dă goluri, deocamdată pălăria asta e cam mare. Mă refer la pălăria de...PRO. Claudiu, deocamdată atât spun şi scriu. Ajută...ECHIPA!

Dacă mai există o bucată de demnitate în „româniaprestatoare” vreau să aud expresia atât de cunoscută printre „şmecheri” – fără număr – ca jucătorii să poată râgăii, pentru că au avut ce mânca. Ce să înţeleg eu, ca un simplu chibiţ, că pe tricoul unui jucător este scris...umilinţă, în loc de partener, că numele lui îi musai să stea ascuns, că încă nu-i...şmecher şi nu poate avea nume la vedere. O sugestie pentru viitor. Pe spate, în locul bucăţii de – habar n-am ce este – să fie scris la fiecare cnp-ul, poate ajută la ceva.

M-am plictrisit şi mă opresc pe aici. Nu v-am urât şi nici nu vă urăsc. Sînt destui care să aibă acest sentiment al urii, dar dacă românii mai acceptă mult timp (o mie sau două mii de ani) aceste „şmecherii” să nu-şi pună întrebarea – De ce Cluj Napoca nu-i oraş românesc?

Am plecat să fac o...şmecherie. De dincolo şi dincoace de nimic, Pilu

ŞOVA, UN NUME PENTRU...VIITOR. Doar un nume.

Suspendarea aduce remaniere. Corect, suspendarea prelungită aduce remaniere. Nu intru în nici un detaliu despre vechii şi noii miniştrii dar parcă mă mănâncă tastatura să nu-mi reamintesc de guralivul Şova.

Parcă mai ieri actualul ministru ce face o legătură de dragoste, iubire şi bezele între Guvern şi Parlament, posibil şi între alte staţii prăfuite de urma paşilor lăsate de scursuri umane, ameninţa istoria şi memoria trecutului cu... "astăzi l-am anunţat că nu mai activează ca purtător de cuvânt al partidului până când nu pleacă la Washington, la Muzeul Holocaustului, să vadă cu ochii lui tot ceea ce eu am văzut. După ce se întoarce de acolo, sunt convins că va înţelege că sunt evenimente istorice pe care trebuie să le cunoaştem şi trebuie să le recunoaştem cu toţii. Nu a avut nicio scuză pentru ce a spus" …aceste cuvinte au fost “plagiate” de pe blogul premierului meu şi al nost.

Interesantă decizie. Atunci, acest actual măscărici politic, aflat într-o falsă opoziţie, l-a demis pe actualul ministru. Cu alte cuvinte seci şi clare, “holocaustul a fost, Şova va deveni”.

Ca totul să fie mai mult ca perfect, premiantul din gimnaziu şi corigentul politic, Ponta pe numele de stabilizator economic, a gândit avangardist şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului l-a trecut în subordinea…prim-ministrului. Singurul care poate să-i dea târcoale şi să relaţioneze printr-un limbaj SF cu exteriorul e actualu…Şova, pardon actualul ministru de relaţii. Între unii şi alţii sau între cei buni şi cei care au fost…buni.

Cine a avut nesăbuinţa să nască o vorbă plină de fals şi uz de fals?  “La omul sărac nici boii nu trag.”

Cum minunile le-am găsit în Vechiul şi Noul  Testament, deci nu pe toate, îmi permit să-mi reamintesc una mai…recentă, provocată de acest “hopa-mitică”  cu gura activă a emisiunilor teve în care modestia pare să-mi fi luat faţa “sînt un om cu carte care ştie că lipsa cunoştinşelor într-un anumit domeniu se acoperă prin învăţare…m-am retras pentru o perioadă pentru a studia şi a învăţa…” aşa că-mi pot permite o întrebare fără răspuns. Fostul ministru Rus, creatorul Grupului Folcloric de la Cluj din care mai face parte inutilizabilul Dâncu, şi-a consolidat demisia prin cuvintele “am demisionat pentru că sînt un politician onest”. Întrebare – politician onest – este o maximă sau o minimă legătură între „ce cred” şi „ce sînt”?

Mister Şova (sper că acceptaţi un apelativ din fotbal, sînt multe caractere cu carte pe acolo) cum o să relaţionaţi cu naţiunea, deci şi cu mine, în cazul unui cutremur...politic. O să alergaţi pe scări sau vă aşezaţi la tocul uşii.

„Pe teritoriul României nici un evreu nu a avut de suferit şi asta se datorează lui Antonescu” aceste cuvinte îţi aparţin noule ministru, dar te rog să faci trei precizări.

Unu. E vorba de mareşalul Ion Antonescu şi nu de interimarul Crin Antonescu, cum am crezut în primele două luni.

Doi. Cuvintele „nu au avut de suferit”  sînt aceleaşi şi-n 1944  şi-n 2014, cu umila diferenţă a celor...70 de ani.

Trei. Anunţul Majestăţii Sale Mihai I a fost făcut la radio şi nu la Antena 3 cum ar crede Traian Băsescu, Ioan Rus şi Dan Voiculescu. (nici unul n-a avut funcţie politică înainte de 1989. Se poate intercala cuvântul – majoră – pe ici pe colo)

Gata. Nu înţeleg cum poţi deveni campion când te bat toţi. Interesant. Unul este suspendat, altul face şi desface, numărătoare nu iasă. Lumină. Din necuratul iad politic se ridică Şova. Relaţionările de la Guvern înspre...ceva o să prindă sens, culoare şi adevăr. Hm, mă laşi. Aştept să fiu dat afară din servici şi trimis ca ambasador în Germania. Pardon aici e Marga.

De dincolo şi dincoace de mine, Pilu

GHENCEA VENIM, DAR JUCĂM PE 23 A OPTA.

Din ceea ce a fost mult, a trecut. Ultima etapă despre care nu spun nimic, nu că ar fi dezvăluiri fantastice, dar pot să-mi dau în scris cu părerea despre neputinţa...tuturor.

Băieţii i-au răpus pe puii de „lord” cu un gol al renegatului Sisi. Cu un picior spre retragere, Sisi i-a prelungit moartea clinică a AMP la Cluj şi consolidarea în salonul de reanimare a lui Mărginean.

Niculescu nu-şi mai roade unghiile, ca după partida sau antrenamentul (n.n. al doilea) de la Târgu Jiu, el este obligat de Cristi Dulca să revină pe teren, dar nu oricum, ci..util.

Băieţii s-au mişcat bine în duminica suspendării crunte, exodul din min. 19 şi 19 secunde nu i-a afectat. Chiar, a fost benefică mişcarea?

Abonamentele au luat-o razna, Uioreanu şi Boc s-au căutat prin buzunarul de bugetar şi cu chiu cu vai au găsit „mărunţiş” pentru a-şi mai face puţină imagine. Boc a ezitat dar după ce a aflat că Rus e la Bucureşti, n-a mai stat pe gânduri. Îmi permit o întrebare de seară: cine mama măsii l-a adus cu adevărat pe F.W. la Cluj şi Napoca, că mi-e tare greu să cred că doar singurul lui prieten, Paul.

Viaţa merge înainte. Bani nu sînt (aşa se vorbeşte). Baremul a picat. Liber la matrapaslâcuri, de parcă până acum a fost interzis. Măria Sa, Naşul, mă ameninţă cu – adio, dar rămân cu tine – din 2014, an în care Piţurcă va înţelege că jocul de cuvinte este total diferit de jocurile de noroc.

Revin la etapă. Interesant meci, joc şi cam atât. Prodanca îi face viaţa grea lui Reghe în cazul unui golaveraj. Ciorba şi alte delicatese gătite de mâinile atât de îngrijite, o să poarte un nume arhicunoscut – „tu ai vrut-o!”. Mi-e greu să cred că Sisi şi cipriotul o să facă faţă atacului behăit. Dacă etapa trecută telefonul (asta în viziunea prea cinstitului Manea) a făcut legea, acum dialogul reality-show ţine prim-planul şi ratingul.

Am bătut destul apa în piuă, aşa că trec direct la etapă şi indiferent de ce se întâmplă în meciul cu echipa patronului semi-analfabet, pariez pe victoria lui Cristi.

STEAUA – „U” CLUJ

Pronostic: batem şi trecem pe loc de UEFA

GLORIA BISTRIŢA – GAZ METAN MEDIAŞ

După „isprava” din etapa trecută, găzarii, pot fi în stare de orice. Ioan Horoba se întoarce...acasă, vorba vine acasă. Lordul nu poate sta în zona nisipoasă de la început, dar cine mai poate fi sigur într-o lume plină de certitudini.

Pronostic: bate echipa mai...prudentă

PANDURII TG. JIU – CEAHLĂUL

Din echipele slabe, Ceahlăul e cea mai bună. Da, da (sînt fanul dadaismului). Un meci între două primării. Bate primăria care e pe...val.

Pronostic: Pandurii, lider.

CS SEVERIN – CONCORDIA

Meci cu miză de Liga Campionilor. Meritul oamenilor de fotbal, dispariţia centrelor cu experienţă şi apariţia ozn-urilor. Aştept sezonul 2013 – 2014 şi derbyul dintre Săgeata Năvodari şi FC Snagov.

Pronostic: indiferent cine câştigă, victoria e a fotbalului românesc. Bate Concordia în prima repriză, revin cei de la Severin.

PETROLUL – OŢELUL

Etapa trecută F.W. n-a mâncat o „zamă de făsaică” dar s-a fript la limbă cu nişte „poale în brâu”. Nu ştiu dacă şi-a făcut prieteni la Ploieşti, îl recomand din tot sufletul pe Rednic. Are o poreclă demnă de câţiva papagali...clujeni. Dorinel fă o minune, că altfel te frige...Grozav.

Pronostic: Nu se dau goluri multe, maximum...opt. Bate Petrolul cu 5 la 3.

1907 CLUJ – FC VASLUI

Două echipe...europene. Una singură contează. Şumudică mută şi câştigă. La zero.

Pronostic: Vaslui, cota şapte.

VIITORUL CONSTANŢA – ASTRA PLOIEŞTI

Stelea, chiar dacă şi-a exprimat calităţile de fotbalist doar pe linia porţii, apetitul golului pare să-l domine. Despre Hagi, nimic nou. Cât timp apare la fel de des ca Becali de exemplu, nu-mi fac probleme pentru...Viitorul.

Pronostic: cel puţin un punct ajunge la Ploieşti

RAPID – CSMS IAŞI

Ieşenii vor să rămână aceiaşi oameni calzi, primitori şi buni parteneri de dialog. Problemele lor abia după etapa a 5-a vor exista cu adevărat. Ionuţ Popa e de mult la...Arad.

Pronostic: nu ştiu cât la unu pentru Rapid.

FC BRAŞOV – DINAMO

Ăsta da meci. Bonetti vrea să-l facă pe Badea, cum şi Badea vrea să-l facă pe Bonetti. Primul meci fără „Crăciunescu cel făr de vină”. Surpriză ar fi un meci egal.

Pronostic: Bate Dinamo.

Sfat prietenesc. Nu pariaţi bugetul familiei pe „pamfletul pronostic”. E un joc de cuvinte şi de pase. Am ştiut că v-aţi prins.

De pe linia porţii, Pilu B.

SUBSTANTIVUL

N-am fost şi nu sînt un tip inteligent, altfel aş fi fost de mult...suspendat sau cel puţin căutat pentru „succesuri” din lumea afacerilor cu statul...la întins mâna, coadă şi interes. Fotbalul naşte, din cnp-ul de vedere, valori pline de vid, „eşece umane” ce riscă să devină modele sau alte fenomene contra naturii.

Substantivul care dă peste cap atitudini, gânduri, fapte sau alte „mici” frământări, toate rupte din Adevăr, pare să-şi piardă explicaţia atât de clară şi rigidă din dicţionarul ăste-i limbi. Nu plec capul la tot felul de explicaţii şi gesturi ce par potrivnice Adevărului, aştept în colţul meu, apariţia virusului să-l pot distruge.

Substantivul ăsta, ce doare acum, provoacă disconfort pentru mulţi. Şi dinăuntru şi din afară.

Substantivul ăsta e folosit drept şantaj.

Nu ştiţi substantivul? Nu-i bai mare. Îl comunic, dar nu acum.

De dincolo şi dincoace, Pilu