Semnul de la final
îmi arată că-i o întrebare și dacă mă gândesc eu am decis această întrebare. De aici
pleacă...atacul pe
semicerc.
Zilele trecute am
răsfoit, cu atenție, un articol apărut sub conceptul de adevăr, doar altminteri n-avea
ce căuta pe un site intitulat bățos: adevăruldesprehandbal.ro!
Citesc, râd,
mă încrunt, văd și
citate (!?) iar la final recitesc adresa...electronică. Adevărul despre
handbal punct ro. Ptiu, drace, zic și-mi scuip în sân o cantitate
imaginară de flegmă, doar eram...eu.
Nu stau mult pe
gânduri si recitesc încă o dată acel...adevăr. Același
text, același
personaj negativ, locație neschimbată, balerine, alcool și...sport.
Sînt nedumerit. Tac,
de fapt am tăcut în toată perioada lecturii adevărului despre handbal punct ro,
și-mi
deschid urechile și agenda.
Începe un dialog
despre adevărul despre handbal, dar de data asta fără punct și
fără...ro. Dialogul e
lung și
e pe...surse (?!). De fapt nicio sursă. Pentru mine oamenii nu sînt surse, idiferent
cu cât adevăr, inteligență, caracter sau
orice altceva e acoperit.
Discuțiile
sînt lungi sau scurte
în funcție
de...receptor. Sînt
dispus să ascult și
să tac, nu întotdeauna ce-i
drept. Uneori am ridicat și vocea, dar am fost înțeles.
Cititorule, dacă
n-ai prins încă ”adevărul”, e vorba de o ședință a celor ce conduc
handbalul de pe la noi și plini de energie au luat o decizie ce și-o
asumă!
Pe scurt îți
doresc lectură
plăcută: http://www.frh.ro/comunicat.php?id=248
(pct. 5)
De aici
începe...dialogul.
Cei implicați
în handbal,
indiferent de natura implicării
(?!), știu
despre ce-i vorba în
propoziție
și
în...interes,
publicul mai puțin. El e fraier, în cel mai nefericit caz, sau
participant dar nu se bagă. Au fost prezenți 14 ucenici, de fapt 13 și
președintele.
Președintele
nu poate să
fie ucenic, nici măcar
biblia nu-i dă
nicio șansă în acest sens. La ce
se referă această
decizie? (cititorule e punctul meu de vedere)
Liber la nimic! Mai
bine de un sfert de secol, pe plaiul mioriței, lipsa de responsabilitate a
dominat. Asumarea nici nu există. Beciul domnesc primește
marfă în fiecare moment...crucial pentru alte momente cruciale. Nu fabulez
nimic, dar politicul cred că-i și-n ADN-ul nenăscuților.
Sistemul soviectic
implicat în România și-n învățământ a murit, la fel și
valorile. Sistemul sovietic implicat în sportul românesc a murit împreună cu Daciada.
Sportul, ca mod de viață,
e poveste, poate el există dar în lumea virtuală (games FIFA, etc).
”Încurajăm oamenii
ce investesc în handbal”! Cum naiba să încurajez omul să bage bani în handbal,
când același
om nu-și
plătește
sărăcia, nevoile și
neamul, plus aplicăm...retroactiv.
Mă pufnește
râsul și
plânsul în același
timp, când văd că politicul tace și...desface.
Răsplătește
cineva pe altcineva? Apar personaje mici și neînsemnate? Mici mă refer și
la statură!
Cum să privesc cuvintele unei jucătoare de la echipa din Baia Mare? „...puteam foarte uşor
să depunem memorii de mult timp...”, de fapt la Baia Mare publicul are în ADN
handbalul și va aștepta banul...nepublic
pe semicerc, iar despre eliminarea băieților din play-off e o
altă poveste.
Dau la o parte
echipa Universității Cluj, principala beneficiară a acestei decizii,
dar acum sportivii își
pot satisface și
stagiul militar la echipele de club, luând poziție de drepți
în momentul solicitării soldei.
Președintele
musai să-și
amintească
că el a jucat foarte
puțin
în echipamentul
pasiunii pentru handbal, el a intrat în epoca de preindustrie în handbal, pe la
noi se spune...mercenari. Știu, e un cuvânt total nepotrivit, doar l-am
tradus. Ucenicii și președintele să lupte pentru o
lege a sportului, să lupte pentru implicarea oamenilor cu diridai, să vină spre
handbal, să vomite pe lingăii ce fluieră la comandă și
nu măr refer la ciobanii
cu un câine la 100 de oi, să lupte pentru adevăr și nu pentru
moralitate politică!
O, Doamne, câte mai
sînt, dar și
Dumnezeu a creat lumea în
șapte
zile, dar parcă
în handbal e tot...sâmbătă. Cititorule dacă
dai în mine cu rezultatele feminine din handbal, mă ascund după rezultatele
băieților.
În urma deciziei
celor 13 plus 1 aștept cu nerăbdare marile investiții
în handbal,
militarizarea soldei, apariția bunului simț și
vreau la final să-i
readuc aminte președintelui cum ne-am despărțit
în...poveste.
Aștept
duelul pe semicerc, inegal ce-i drept, între adevărul despre handbal punct ro și
cele două echipe (n.n. 13
plus 1).
Fetele au venit cu
medalia de bronz de la mondiale iar ucenicii și președintele
la prima ședință de partid, pardon
a consiliului de administrație au decis...lectură plăcută: www.frh.ro/comunicat.php?id=224.
Ce se întâmplă după calificarea la JO? Apropo, după eșecul
băieților,
v-ați
micșorat
salariul? Nu? Ciudat.
Revin cu câteva
întrebări. De ce retroactiv? Favorizare
au ba? Dacă ghilimele sînt ”adevăr” cum stăm cu...”morala”? Cine s-a opus anul trecut?
Începe campania
electorală și
întrebările cad. Se scot
sume și
servicii. Gesturi ne și ră...splătite.
În rest toate bune,
handbalul se joacă la fel. 7 contra 7 și cu eliminare de două minute. Oricum,
părerea mea nu contează, dar dezamăgirea rămâne.
Tot respectul
pentru cei ce-și
”implică proprii diridai” în handbal, cât despre banul
public, trasee, contracte și comisioane în altă poveste.
Problemă:
Un individ fură 1
milion de euro. După o săptămână e prins. În urma mai multor discuții
el donează
banii unui ONG implicat în
sport. ONG-ul dă
câte o sută de mii de euro la
zece sportivi. Întrebare:
sportivii au...furat banii?
”...o zi să
deblocăm transferurile...”, pare că se aude o voce din cer urlând de fericire,
iar apoi să-și
depună toți
și
toate câte memorii vor. Noi
(?!) ne-am sătisfăcut...poftele. Începe meciul,
echipamentul e curat, iar Ghiță
Pristanda își
deblochează
replica: curat murdar!
N-am nicio treabă,
nici nu știu
de ce mă bag în seamă. Aha, exist!
Ne vedem dincolo de
beciul domnesc. Pa.