MINTE SANATOASA IN... CORPORATIE

 Ziua de 23 august pentru nația română e una plină de datorii neachitate. Cu aproape un secol în urmă s-a reușit sovietizarea nației pe cale “pașnică”. Atunci, ca și acum, la masa de joc am stat în picioare și la distanță. Am văzut și am “tăcut”. 

Agitația următorilor ani a reușit să scoată în evidență “omul nou”. Libidinos, jegos și amărât, chiar dacă uneori are și batistă la “jăb”. E fix pix. Din batalionul “omului nou” s-au ridicat conducători, lideri și șmenari. “Omul nou” de atunci a avut acces la creație, fără sprijinul “celui de Sus”, lăsând… moștenitori. Ce naște din pisică tot șoarece halește, așa că nicio diferență. “Omul nou” este din nou la putere. La fel de libidinos, jegos și amărât. 

Ce pare curios este aspectul uitării și negării. “Omul nou” actual nu-l acceptă pe “omul nou” apus. Nu e “friendly” cu sistemul dacă acceptă trecutul. Mă piș pe toți uitucii. Uneori la comisura buzelor pânzele de păianjen clădeau capcane pentru o firimitură de pâine, iar astăzi buzele strălucesc de sărutul dosurilor pentru… supraviețuire. Este ciudat cum memoria cade brusc și se construiesc alte “memorii” mai “friendly” cu mulțimea înconjurătoare. 

Se urăsc neamuri și se ucid în vorbe. E trist cum timpul în postmodernism a despărțit… principii. Individualismul și ticăloșia de moment s-au împrietenit. Dansează pe același ritm și participă din când în când la execuții. Ucid orice zvâcnire a viitorului. 

23 august de ceva vreme e ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace. Așa s-a vrut în 2013 într-o ședință ONU.  Acum e pandemie și n-am “bilet de voie” așa că nu știu cum e cu “sportul pentru dezvoltare și pace” pe la noi. Te-am păcălit am scris 23 august și n-ai dat nici un “dislike”, adică un antonim… antipatic. E 6 aprilie! Te-ai prins? 

Sportul pentru dezvoltare și pace e un nou concept. Am impresia că a cuprins toate neputințele și incompetențele manageriale în acest postmodernism ștrengăresc. Nu pot acuza pe nimeni și nimic. Oricum n-ar conta decoprirea nulităților ce au “dereglat” activitatea sportivă, și atenție mass-media a participat la acest dereglaj, chiar dacă acum arată cu degetul. La o privirea mai atentă sub unghia degetului arătător e ascunsă o parte a mizerie. Cu cât mai multe unghii piftia e mai… gustoasă.

Astăzi se construiesc campanii de denigrare uriașe. Jurnalist flămând ofer periaj de calitate, pare un slogan al inițiativei sportive. Curling, chiar dacă este un sport pe echipe, satisfacția e una individuală. Măscăricii și agaricii împing “biata” piatră pe o pistă înghețată de atât vicleșug. Rezultatul? Un curling mare. Văd agarici ce și-au schimbat tricoul cu sacou și batistă, ba ceas “grosier” la mână. E “friendly” cu “băieții”. Cam așa cu pacea-n sport. 

Lipsa infrastructurii și a meseriașilor din sport e vizibilă. Meseriașii au fost îndepărtați. Au venit… lipidinoșii. Bugetele pentru performnță sînt diminuate de rata jafului ștrengăresc și legal. “Acoperiți-vă cu hârtii,  n-au ce să vă facă” îndemna un conducător al tuturor epocilor. Ciordeala se predă în clasele mici, acum e mai greu în sistemul on-line, dar în viitorul apropiat se reintră în… normal. 

6 aprilie în sportul pentru dezvolatre este identic cu 7 aprilie când e ziua mondială a sănătății. Nici o diferență. Există sport și sănătate, dar sînt… moarte. Le-au ucis lipidinoșii. Privesc în stânga și-n dreapta. Nu văd nici un lipidinos, doar cuvântări elevate, butoni la mânecă și simt o duhoare de parfum franțuzesc. Atât. În rest 6 aprilie este în oglindă cu 7 aprilie. Două zile și restul hoți. Mă piș pe toți care au ucis ideea de sport. Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace a trecut. E 7 aprilie și e ziua mondială a sănătății. Mor oameni. E normal.