20 octombrie 2014

UNIRE, MĂI DRAGĂ!

La bună recitire. M-am desprins dintre poveşti, aşa că nu-mi rămâne decât şansa de a mă uita ce şi cum la începutul lui...noiembrie. Blestemat nu sînt, de aceea mă fericesc cu câteva versuri plimbate peste astă naţie de un poet plin de plumb şi adevăr. Bacovia.
"E toamnă, e foşnet, e somn... 
Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol... 
Şi-i frig, şi burează. 
Amanţii, mai bolnavi, mai trişti, 
Pe drumuri fac gesturi ciudate -
Iar frunze, de veşnicul somn, 
Cad grele, udate. 
Eu stau, şi mă duc, şi mă-ntorc, 
Şi-amanţii profund mă-ntristează -
Îmi vine să râd fără sens, 
Şi-i frig, şï burează".

(Nervi de toamnă - George Bacovia)
De aici îmi începe povestea...politică. Zilele trecute m-am mişcat spre alte zări dar nu şi mări, pentru a-mi revedea prietenii şi...amintirile. Le-am regăsit.
Campania electorală a început. Pe stânga şi pe dreapta informaţiile electoralo-populiste îmi răscoleau şi ultimul gram de bun simţ, aflat la volan ce-i drept, provocând în mine sunete închise. În jurul meu e linişte. Boborul tace. Nici un foşnet şi boborul e treaz. Ptiu, zic în sinea mea, chiar văd...nediluat şi nemanipulat. Cu litere mari, cât promisiunile TUTUROR din ultimul sfert de veac, scria pe un panou un slogan numai bun pentru emisiunea "Românii Are Talent".
"Victor Ponta Preşedinte - Marea Unire a Românilor" (culorile le-am respectat)
Măi să fie, mă uit în jurul meu şi privindu-mi singurătatea îmi plesnesc gândirea să-mi reamintească cum e pe bune cu unirea asta. În trecutul meu şcolăresc am citit câte ceva despre Marea Unire. Programa de atunci nu lăsa cititorul spre...aprofundare, chiar dacă astăzi lecturile pe suport electronic domină...alte uniri. Deh, modernismul.
Revin la marea unire a domnului Victor Viorel Ponta. Îmi adâncesc lectura şi-mi zic: "e al naibii, e groasă, cred că-i mai tare ca atunci pe întâi decembrie 1918" şi-mi continui drumul sprijinit de panourile ce-mi unesc nervii la maximum. Drumurile de tip expres îmi freacă...unirea, măi dragă.
Victoraş, candidat ce uneşti, nu te întreb nimic de doctrina social-democrată, e la modă, pe aici, să n-ai habar e origini. Nu te întreb de Grapini, hai să fiu mai complet, de Enea Grapini, cel ce cu adevărat a fost prezent la Marea Unire a Românilor. Ştiu, te-ai grăbit spre femeia ce a zburat în cosmos (una din "n" gafe făcute) actual europarlamentar sau un om politic (fără dosar) de carieră. Se citeşte cu "i" în semn de respect pentru...d-na.
Stimate candidat, eu nefiind turmentat şi deloc curios să răspund la întrebarea clasică "eu cu cine votez" îmi recunosc îngrijorarea şi de aceea întreb: în viitoarele manuale, mai mult sau mai puţin electronice, în ziua de 1 Decembrie  mai pot folosi expresia - Marea Unire?" nu de alta dar mă sperie despărţirile astea.
Enea Grapini , din câte ştiu eu, n-a procedat aşa cu viitorul acestei naţii, dar domnia voastră fiind preşedinte PSD are dreptul (nu facultatea) să considere altceva. Un preşedinte ce uneşte, cred că asta îmi mai lipseşte. Ce interesant, tătucul se sprijinea electoral pe linişte, domnia ta pe unire. Aştept un viitor candidat ce-şi sprijină speranţa pe adevăr, până atunci măi dragă, stăm pe unire.
Am citit cu atenţie, atât cât îmi permite bunul simţ, programul ce-mi uneşte viitorul cu alt viitor. Nu fac o anliză pe text sau un minimal comentariu. Vreau să ştii că ai pierdut un alegător, de fapt nu l-ai avut niciodată.
Dacă aş fi cetăţeanul turmentat la fel aş fi crezut că programul e scris de un umorist, dar unul cu talent.
DE CE AVEM NEVOIE DE UN PREŞEDINTE CARE SĂ LUPTE
PENTRU O NOUĂ MARE UNIRE A ROMÂNILOR? (am dat copy-paste de pe site. Se practică şi se...recunoaşte !?)
Răspunsul ca şi sfârşitul...nu-i aici. Din banala lectură mi-am dat seama că ultimii 10 ani te macină. Pe mine nu. Ceilalţi lasă-i...trecutului, că ăla ţi-a făcut...viitor, măi dragă. Apropo, prostănacul ce mai face?
Apoi curg întrebările spre cititor. N-am chef de umor, e toamnă şi sînt trist. N-am bani de RoVinieta, dar găsesc. Există o unire între buget şi şmecherie, măi dragă.
Capacul ce mi-a unit răbdarea cu bunul simţ e zicala: Nimeni nu rămâne în urmă! La a doua citire, mult mai atentă, m-a împins umorul afară de pe carosabil. Cum, nimeni nu rămâne în urmă? Pot şi eu fura la cot cu alţii, măi dragă? Pot propune încălcarea legii şi apoi voi deveni premier? N-aş fi crezut. Pot să fac pe oricine măi animalule şi boborul să râdă?
La întrebarea "cum realizăm marea unire" cei patru paşi, pe scurt (nu ştiu cui aparţine expresia) m-au lămurit. Nu mă unesc cu unirea propusă de tine, măi dragă.
Apropo, vreau să faci casă bună cu mister Johannis, are mână bună la case. Uneşte-te cu el. Te-ai prins? N-o aleg. M-am săturat de asemenea uniri, mai bine solitar şi înconjurat de oameni.
Victor Ponta ai citit poezia lui Bacovia? E frig, măi dragă .
De dincolo şi de dincoace de unire, măi dragă.
p.s.
curiozitate.
stă scris pe site-ul partidului următorul text (am folosit figura 1, măi dragă de tip copy-paste): "...din 2006 este preşedinte de onoare al PSD, partid pe care l-a fondat in 1990 sub denumirea iniţiala de FSN (Frontul Salvarii Nationale)...."
întrebare:
miros de fals intelectual, domnule procuror...măi dragă, cu semn de întrebare.

Io, de dincolo de unire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ALIANȚA RUPTĂ-N CUR

Nu simt nevoia de nicio introducere pentru acest nepamflet, dar simt nevoia de a spune (și scrie) că nu sunt prost. Sau doar așa cred? În co...