04 mai 2020

DIN TOAMNA ASTA


No salut și de la capăt.
Nu știu cum naiba, dar duduia de la edu punct ro începe să-mi fie dragă. Se scaldă, își desface decolteul până la glezne, se unge cu ulei de motor, se tunde acasă (oare la KWI?) sau face orice altă activitate demnă de educația plastică cu normă întreagă.
Acest exponent al postmodernismului liberal îmi devine din ce în ce mai drag. Nu pierde nicio secundă din această mică, dar mare, vacanță în care am intrat, cu mult înainte de decembrie 1989, să etaleze peste mine favorurile viitorului vot electronic!
Duduia de la edu punct ro vrea ca până-n toamnă să nu mai existe nici un copil...(stai cititorule că nu mă opresc aici) care să aibă acces la tehnologie. Copilul poate să-și bifeze din toamnă în agenda lui un nou prieten. Internetul!
Duduia de la edu punct ro vorbește clar, cu subiect și predicat, doar e profă de limba română, ce puii mei (poți folosi și alt limbaj în timpul lecturii), arucând virusuilui invizibil o provocare.
Duduia de la edu punct la început de mandat (nu mandat de reținere!) și-a întins promisiunile pe felia imaginară de pâine precum untul muls de la multinaționale! N-a lăsat niciun moment senzația că nu poate să înghită...tot. Siguranța, prestanța, meritocrația sînt doar câteva atitudini ce pot să fie driblate. Și au fost! Era ca un Gică Hagi în neexprimare. Duduia de la edu punct ro mă fascina, îmi deschidea apetitul, nu pofta, către un vin lovit de soare și noroc.
Ce grăia duduia de la edu punct ro? Multe, chiar exagerat de multe. Amu, pardon acum, subliniez doar ce-mi amintesc fără să...cercetez prin arhivă.
”...acest mandat îl dedic tinerilor, elevii deja mi-au scris mii de mesaje, sînt înnebuniți și părinții, voi vedea cum împart lucrurile...”
”...am sentimentul unui început de drum dificil dar atât de provocator și plin de responsabilități într-un domeniu carereprezintă însăși viața mea, educația și instruirea copiiilor și tinerilor...”
”...sînt conștintă că misiunea pe care o am de îndeplinit îmi va marca atât cariera cât și reputația...singurul reper care mă va călăuzi va fi o situație mai bună pentru elevi la ei acasă...”
Am băut vinul și am rămas interzis. Elanul duduii îmi provoca seism în zona din dos. Cum adică ”la ei acasă”? Duduie să nu-mi spui că tu ai mirosit urât, pardon ai mirosit...o previziune. Nu te văd capabilă nici să treci strada...tranziției, dar să fii profet în țara lui Daniel e mult, chiar și pentru duduia de teleorman, ce fie vorba între noi, e la fel de ”duduie” ca tine.
În toamnă toți să se descurce în mediul on-line! Întrebarea mea n-are nici un semn de punctuație, nici măcar la final! Duduie îmi reamintesc că exiști în acest ”sistem” de două decenii(!!!), averea ta este cu mult peste a unui ”dascăl normal” ce-ți lasă pasiune la catedră, tu ai un siviu complet, ai bifat tot ce se putea jegmăni în mod legal. Tu nu trăești din salariu (!!!), tu treiești de la locul de muncă (!!!). E diferență! (întreabă-l pe Liviu Dragnea, dar și alți combtanți)
M-ai dărâmat cu expresia ”...trebuie să fim pregătiți...”. Comuniștii  își începeau discursul cam așa – trebuie – și apoi erau înlănțuite cele mai spectaculoase fraze. Pot să-ți confirme colegii liberali! Emil Boc fost trepăduș prin UASCR Cluj, sau alt comunist (aici titlurile sînt mai înălțătoare, timpul fiind singurul aliat) Andrei Marga poreclit Horea (prietenii știu de ce). Lista e lungă. Privește în dreapta!
Încerci să-mi explici că în acești treizeci de ani ”omul nou” i-a uitat pe cei cincizeci de ani anteriori? Duduie m-am săturat de începuturi. Cea mai mincionoasă cură de slăbire începe așa: ”de mâine... fac...”
Duduie, tu și colegii matale (toți care au jegmănit țara asta de treizeci de ani) plecați în căutarea virusului!
Tu, mare sculă de profă de limba română îmi spui verde (culoare pe cale de dispariție din pădurile de pe aici) în față un gând sau o viziune: ”...obiectivele Ministerului Educației sunt să asigure tablete, laptop-uri până-n toamnă...”. Duduie! Duduie, acesta este OBIECTIV, e la singular! Dacă tu spui ”tablete” sau ”laptop-uri” nu înseamnă că obiectivul se transformă în...obiective! Profa, te-ai prins?
Uite ce-ți propun, dacă la toamnă acest măreț ”obiective” (să ai parte de succes-uri) nu este îndeplinit... cred că-i inutil să mai continui acesată frază. Ce zici?
Ce e mai trist într-o țară normală, să aibă oameni proști și mulți sau oameni proști și puțini? Nu e cam mult?
Ce e mai trist într-o țară normală, să aibă oameni destepți și aplecați în fața proștilor sau să aibă oameni proști și să facă pe destepții? Nu e cam puțin?
Ce e mai trist într-o țară cu oameni normali, să aibă zile și nopți sau clipe? Nu e degeaba?
Duduie în țara asta sînt oameni și părinți. Tu ce ești? N-aș fi crezut!
Atunci când MERITOCRAȚIA este înclocuită cu ORICE acesta e rezultatul. Prăbușire și moarte! În acest caz Învierea este ucisă!
Mai dă-te naibii de ziua mondială a libertății presei (3 mai oricând și oriunde).
ps
-         Duduie ai făcut gafe și mai faci;
-         Meritocrație în cazul tău nu există;
-         Demisia ta nu înseamnă Invierea învățământului, dar asta nu înseamnă că nu poți încerca;
-         Aștept în fiecare zi apariția ta, îmi ești dragă;

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ALIANȚA RUPTĂ-N CUR

Nu simt nevoia de nicio introducere pentru acest nepamflet, dar simt nevoia de a spune (și scrie) că nu sunt prost. Sau doar așa cred? În co...