PORTRETUL - ROBOT

Din străfundul gândirii mele de tip bolşevic dar cu uz didactic democrato-republican, provoc în această poveste un...desen. Precizare utilă precum reforma. Nu-i autoportret, nici caricatură ci pur şi simplu un portret robot a viitorului primar ales în această urbe ce dă pe dinafară din toate punctele de vedere şi...de loc. Da, ai ghicit, apreciatule cititor e vorba de Cluj-Napoca.

Nu trec în revistă şi-n dosare pe cei trei crai de la răsărit (asta şi datorită geopoliticii someşene), dar simt în lichidul fierbinte că această funcţie, de primar, a fost construită irecuperabil, după chipul şi asemănarea portretului de tip robot dispus şi predispus în acelaşi timp la toate şi la nimic.Să fii şăful sau capo di tutti capi într-un oraş când academic şi bonom, când aplecat şi trist, musai să ai un dar de a te...apleca. Să fii adus de spate înspre înainte pentru a nu sesiza când te închini în faţa cuiva şi îndeplineşti cu stricteţe toate „gândurile de bine” sau atunci când te „apleci” pentru a ridica ţie şi celor „din jurul tău” micile „scame” uitate în mod întâmplător într-un plic, pardon aiurea, pe biroul tău plin de praf.

Nu poţi să câştigi printr-un limbaj dur, de tip decizional, scurt şi plin de viaţă cazonă. Calmul, lingăismul (nu ştiu dacă există cuvântul, dar cunosc...atitudini), perfidia şi promisiunea în prăpastie musai să facă parte din limbajul şi comportamentul electoral. Continuarea acestei fraze prin exemple e una dedicată pleonasmului şi ridicolului.

Postura de lider a opoziţiei nu ajută nici pe cetăţeanul turmentat, pardon alegătorul, nici pe candidat, viitor reţinut. Eşti obligat să fii liderul cu faţă...umană, măi...animalule!

Sprijinul „portretului robot” musai să fie unul discret în prima fază, apoi brusc şi dintr-o dată, oamenii din spate pot ocupa, pe merit evident, funcţiile special amenjate.

Să nu pleci din start cu handicapul de candidat. Să-ţi intre în cont şi-n tăcere că TU eşti merituosul...ales. Nu toţi pot avea acces la conturi, dosare, facilităţi în acelaşi timp şi pe o perioadă...determinată de atenţia celor ce veghează la liniştea şi bunul mers al lucrurilor spre...balanţă, dar nu cea care simbolizează...horoscopul.

„Portretule-robot” să-ţi intre bine în şale şi-n cv că nu contează „cât de lung ai părul” ci „contează cum şi cât gândeşti”. Cu alte cuvinte nu poţi fi acuzat de plagiat, că n-ai cursul de apărare şi atac  „x” de doi ani făcut într-o vacanţă de două săptămâni printr-un cătun uitat de „goagăl meps” şi de Riviera Franceză, ce încet dar sigur devine pământ...românesc.

Aşa că nu-i bai mare că eşti mai studios decât predecesorii. Rolul tâu e să n-areţi aceste...cunoştinţe. Te faci mic, aplecat, umil şi deloc folositor.

Cine îşi mai aduce aminte de „trecutul” tâu? Cât timp „dansezi” pe „portativul” impus la libere, farmecul de bun conducător nu-l ia nimeni, nici măcar...rivalul, care, fie vorba între noi, este mai vânjos şi...ortoman.

„Portretule-robot” mai notează câteva aspecte ce-i musai a fi însuşite:

1. Să nu convingi pe nimeni că poţi conduce vreo instituţie;
2. Să nu vorbeşti în somn nici când eşti chemat să dai cu...subsemnatul;
3. Să nu spui nimănui nimic din ce nu vrea el să...audă;
4. Să nu mergi pe jos, rişti să te întâlneşti cu...prieteni;
5. Să nu dai nimănui nimic în cer numai pe pământ;
6. Să nu crezi că eşti...singur.

Au fost câteva idei sau rugăminţi, „portretule-robot”.

Cred că merit un astfel de candidat. Vreau să-mi schimb...actualitatea din urnă. Vreau ceva nou. Vreau un individ-robot dispus să jongleze cu faptele, proiectele şi cu nelipsita...reformă. M-am săturat să tot aud de ea. Reformă în sus, reformă-n jos, de parcă ar fi membru activ în bunul mers spre...nicăieri.

Vreau să existe corupţie, şpagă la fiecare uşă şi balama. Peste tot nelegiuri ca-n vestul sălbatic şi estul domestic, dar-ar naiba în ea de...geopolitică.

M-am săturat de normalitate. Nicio arestare, nicio dezvăluire, nimic senzaţional şi în...direct.

„Portretule-robot” ai o şansă. Poţi aduce „modernismul” pe malul Someşului. Apropo Gherla nu-i pe malul Someşului?

Vreau bugetari şi funcţionari cu salarii până la cer şi prime la fel, dar în sens invers. În spitale operaţiile să se facă ca-n duminicile uitate. Duminica asta operez un...soţ, duminica viitoare...soţia. În şcoli elevii să uite de gramatică şi tot ceea ce derivă din ea. Să treacă ei la catedră şi să-i asculte pe...dascăli, poate atunci vor înţelege unele poveşti pline de har şi tristeţe ce au trecut prin acest oraş.

Poate atunci vor înţelege de ce un „portret-robot” poate să nu...existe.

De dincolo şi dincoace de voi, Pilu

p.s. vă rog să aveţi curajul de a avea...CURAJ