01 septembrie 2016

ZIMBRUL – noua găselniță națională

ZIMBRUL – noua găselniță națională
Au năvălit zimbrii. Prima etapă s-a evaporat precum visul unei medalii la Rio pentru echipa de handbal feminin. Surprize?
Prima și ultima e că de data asta sînt toți. Mircea Cornea regiza cu mulți ani în urmă filmul Am fost șaisprezece”, acum Alexandru Dedu merge pe mâna numărului par și decretează că sînt 14 zimbrii”. E adevărat că zimbrul e pe cale de dispariție, dar cum handbalul e sport național” cele 14 echipe există. Până când? Asta numai banul public poate ști.
Cuvintele rostite de mahărul din Floreasca colorează perfect sloganul ”handbalul sport național”. Metafora l-a cucerit și ca un contraatac a explodat spre public. Sînt cuvinte plecate din adâncuri, nu știu dacă din minele de pe Valea Jiului, dar simt profunzimea lor chiar dacă n-ar fi fost rostite. Vreau să le revăd – ”...spiritul zimbrilor se regăsește în fiecare meci, în fiecare minut, la fiecare aruncare spre poartă din Liga Națională de Handbal Masculin. Forța, determinarea și rezistența acestui animal legendar sunt surse de inspirație pentru fiecare jucător care vrea să cucerească titlul de campion. Mai mult, zimbrul este un simbol românesc, un animal respectat, care se impune atât prin abilitățile individuale...și de aici începe liga națională.

Spiritul zimbrilor și șutul la poartă e noua temă pentru jucători deloc români din liga națională. În vremuri apuse spiritul zimbrului românesc poate era identic cu același spirit dar a altui zimbru.  Probabil sârbesc, macedonean, bosniac, iranian, francez (apropo, Ragot este francez - site) și-mi opresc aici șirul spiritului neautohton nezimbrit și...neștirbit.
Prima etapă a fost liniștită. ”Zimbrii” s-au obișnuit cu noul regulament, colegi, antrenori, sponsori (ce ca și zimbrii sînt pe cale de dispariție, doar banul public mai există...încă) și public. De arbitraj să vorbească faptele. La Rio era cât pe ce să avem ”doi cerbi” dar au ”boncănit” aiurea în pădure. Un cerbișor își ascuțea cornițele prin pădurea de la ”ceseme” Ploiești. Știe cerbul ce știe, dar cui îi pasă. Banul public e pe cătare așa că... (despre acest subiect în episodul următor). Mai sînt cerbi cu astfel de boncănit, dar vânătorul e ocupat cu noua scufița roșie. Cerbul cu burtă și neputința de a alerga e noua modă din arbitrajul cu coarne.
Zimbrii din Vaslui m-au surprins. Spirit și inspirație precum grăia mahărul din Floreasca, în rest rezultate normale chiar și victoria zimbrilor bănățeni în curtea delfinilor din Constanța. Zimbrii lui Gal au marcat apropae 50 de goluri. De ce? Habar n-am.

Plus: Vlad Caba a bifat un nou început (7 sezoane) la echipa (de fapt singura din campionat) cu capital privat în proporție de 99. Felicitări.
Minus: Florin Santeiu (Politehnica Timișoara) nu va ajunge ”never” zimbru. Mulți nervi într-un trup mic.
De dincolo și dincoace de semicerc, Pilu. Un altfel de zimbru.

Un comentariu:

  1. zimbrul cel mare asteapta sa fie reales. emotiile incep sa apara. dupa campionatul european un alt zimbru va iesi din padure. pariu?

    RăspundețiȘtergere

ALIANȚA RUPTĂ-N CUR

Nu simt nevoia de nicio introducere pentru acest nepamflet, dar simt nevoia de a spune (și scrie) că nu sunt prost. Sau doar așa cred? În co...