August, nu în flăcări ci într-o uşoară schimbare. Schimbare
politică? Da, cititorule, nu de temperatură cum ar crede alt cititor aflat în
vacanţă. De fapt nu este o schimbare politică ci una de climă-politică. Şi
clima are dreptul la politică nu numai la rezultatele experienţelor şi a
deciziilor politice. După câteva zile caniculare şi lipsite de loviturile
stropilor de gheaţă, preşedintele, în continuare la fel de jucător şi de
nefolositor, dă peste cap clima, întrebările tip radio-Erevan şi bancurile cu
Bulă, mort şi el de vreo douăzeci şi ceva de ani.
Preşedintele de la Cotroceni, Neptun, Covasna, Predeal sau
alte localităţi ce-i liniştesc gândirea, atât de dată peste cap de princhindeii
Ponta şi Antonescu, revine în atenţia ratingului şi deloc a DNA-ului cu super
surpriza ce-ar face-o şi pe Andreea fost Bănică junior să cadă pe gânduri sau
în poziţii ce nu-i strică imaginea, domnia sa forşează...Moldova.
Prin fostele manuale de istorie tovarăşul elev Băsescu a
găsit şi lecţia cu Ştefan cel Mare, bineîneţeles acum şi sfânt, cum a stat
declaraţia-moştenire a domnitorului ce n-a fost depăşit în clasamentul
longevităţii decât de investiţiile istorice „de afară”. Revin la declaraţia lui
Gheorghe Cozoric, actorul ce l-a „îmbrăcat” pe Fane Babanul, cum ar fi spus un
pui de moldovean, venit pe filiera Vrâncioaiei – „...Moldova nu-i a mea (nu
ştiu dacă preşedintele e de acord) şi
nici a voastră, este a urmaşilor noştri...” – la aceste cuvinte, mi-am permis
să adaug chestia „aia” în paranteză. Nu-i cu supărare, aşa-mi place să cred
cititorule.
Eu ştiu că dacă eşti întâmpinat „cu multă căldură” , ea,
căldura nu-i musai să te afecteze, chiar dacă-i caniculă. Căldura băii de
mulţime e una, „aia” venită de Sus, e altceva.
Zilele trecute fostul tovarăş Băsescu dintr-a şaptea s-a
deplasat la Chişinău. Lovit de dor politic, preşedintele în curs, doreşte să
devină moldovean. Sînt zăpăcit. După uriaşa gafă de a recunoaşte Moldova ca
stat independent, tovarăşul Iliescu a fost autorul şi el preşedinte în curs pe
atunci, actualul se vrea şi cetăţean moldovean. Hai, mă laşi d-le preşedinte cu
băsisme de genul ăsta.
În cât timp poţi să înveţi limba...moldovenească? Cred că
americanii de mâine nu mai vorbesc engleza, o dau pe americăneşte, iar
telenovele sînt în mexicană sau în braziliană. Dă-o încolo de spaniolă şi
portugheză.
Domnul preşedinte-jucător cu dublă cetăţenie, în viitorul
apropiat, m-a fascinat prin diplomaţie, simplitate politică şi secetă
electorală: „...dacă acum nu putem avea cetăţenie română pe
ambele maluri ale Prutului, măcar să le am eu pe amândouă. E o chestiune
sentimentală. Dacă mi-o vor da, după ce îmi termin mandatul, m-aş bucura să fiu
şi cetăţean al Republicii Moldova. Ar exprima ceea ce simt...”. Până acum n-aţi realizat că nu aveam
cetăţenia…de dincolo? Ciudat. Mă simt depăşit de viziunile politice ale domniei
voastre.
Deceniul dominat de Traian Băsescu se apropie de final.
Vestea bună e una: din cei zece ani au mai rămas doar doi şi-un sfert, mai exact
doi ani şi patru luni. Cititorule ce-ai gândit când am aproximat prin…”doi
şi-un sfert”? Te-ai gândit la ce m-am gândit şi eu? Îmi placi, eşti bine
informat.
Traian Băsescu cetăţean moldovean? O întrebare ciudată.
Acum, pe viitor de…dreapta, dar în Republica Moldova. Traian Băsescu a reuşit.
Titirezul se mişcă popular prin România, şi atunci în lipsă de altceva, ce şi-a
zis printre două cuburi de gheaţă şi o platformă politică scrisă în limba
moldovenească. Haidi fraţi să ni facim di cap. Şi aşa a ieşit.
Domnule preşedinte, hai cu mai multă iniţiativă, forţaţi…UNIREA.
Asta-i pofta ce-o poftesc. Atunci ratingul, scorul sau cum îi spune procentului
de două cifre îl veţi avea şi la dreapta populară şi la dreapta democrat liberală.
Mai greu e cu Emil Boc, el nu ştie dacă-i Blaga sau Udrea. Oricum, nu-i spun.
Tovarăşe preşedinte am înţeles că şi cei 500 de euroi ce-i musai arătaţi de un cetăţean moldovean
pentru o viză, vă supără. Bine, îi dă în plic. Ah, nu-i şpagă. N-am ştiut. Stimate domn preşedinte v-aţi
întrebat un dascăl, acum din România, cum i-ar sta în mână cu 500 de euro? Domnule preşedinte v-aţi întrebat un dascăl de
ce plânge când vorbeşte despre Istoria ăstui popor? Domnule preşedinte v-aţi
întrebat un dascăl de ce ştie şi tace? Domnule preşedinte care-i limita bunului
simţ pentru un preşedinte? A naibii, bine ştiţi să jucaţi şah când pionii sînt
Ponta, Antonescu, Ungureanu sau Boc. Pe grei i-aţi trimis la…table. Inspirat.
Până când?
Dar nu-mi pasă, n-am pierdut nici un roman, în schimb am câştigat
un moldovean. Ciudată şmecherie sau chiar îi pi buni?
De dincolo şi dincoace de Prut, Io
Sclipitor, chiar dacă umorul domină mult. Poate mai mult decât realităţle propuse de aşa zisul preşedinte. Pe viitor aştept şi câteva sugestii, la fel de ironice. Ai un scris diferit de majoritate, mai interesant. Poate datorită umorului, dar cred că ai şi informaţii. Puritatea nu-ţi aparţine. Mă înşel?
RăspundețiȘtergereMulţumesc. N-am înţeles jocul cu "umorul". La început domină, apoi face...diferenţa. Oricum, îţi mulţumesc.
Ștergeredin fericire, n-au ramas doi ani si 4 luni de bucurie a coabitarii ci doar un an si patru luni :)))
RăspundețiȘtergereAşa-i dar nu pueam să renunţ aşa uşor la 2 şi un sfert. M-am folosit de timp, bată-l să-l bată de timp. Mulţam tare fain.
RăspundețiȘtergereCitesc cu placere blogul tau, dar imi omoara ochii backgroundul... o culoare solida sau cel putin ceva fara litere ar fi de vis.
RăspundețiȘtergere