07 august 2013

PI BUNI


August, nu în flăcări ci într-o uşoară schimbare. Schimbare politică? Da, cititorule, nu de temperatură cum ar crede alt cititor aflat în vacanţă. De fapt nu este o schimbare politică ci una de climă-politică. Şi clima are dreptul la politică nu numai la rezultatele experienţelor şi a deciziilor politice. După câteva zile caniculare şi lipsite de loviturile stropilor de gheaţă, preşedintele, în continuare la fel de jucător şi de nefolositor, dă peste cap clima, întrebările tip radio-Erevan şi bancurile cu Bulă, mort şi el de vreo douăzeci şi ceva de ani.

Preşedintele de la Cotroceni, Neptun, Covasna, Predeal sau alte localităţi ce-i liniştesc gândirea, atât de dată peste cap de princhindeii Ponta şi Antonescu, revine în atenţia ratingului şi deloc a DNA-ului cu super surpriza ce-ar face-o şi pe Andreea fost Bănică junior să cadă pe gânduri sau în poziţii ce nu-i strică imaginea, domnia sa forşează...Moldova.

Prin fostele manuale de istorie tovarăşul elev Băsescu a găsit şi lecţia cu Ştefan cel Mare, bineîneţeles acum şi sfânt, cum a stat declaraţia-moştenire a domnitorului ce n-a fost depăşit în clasamentul longevităţii decât de investiţiile istorice „de afară”. Revin la declaraţia lui Gheorghe Cozoric, actorul ce l-a „îmbrăcat” pe Fane Babanul, cum ar fi spus un pui de moldovean, venit pe filiera Vrâncioaiei – „...Moldova nu-i a mea (nu ştiu dacă preşedintele e de acord)  şi nici a voastră, este a urmaşilor noştri...” – la aceste cuvinte, mi-am permis să adaug chestia „aia” în paranteză. Nu-i cu supărare, aşa-mi place să cred cititorule.

Eu ştiu că dacă eşti întâmpinat „cu multă căldură” , ea, căldura nu-i musai să te afecteze, chiar dacă-i caniculă. Căldura băii de mulţime e una, „aia” venită de Sus, e altceva.

Zilele trecute fostul tovarăş Băsescu dintr-a şaptea s-a deplasat la Chişinău. Lovit de dor politic, preşedintele în curs, doreşte să devină moldovean. Sînt zăpăcit. După uriaşa gafă de a recunoaşte Moldova ca stat independent, tovarăşul Iliescu a fost autorul şi el preşedinte în curs pe atunci, actualul se vrea şi cetăţean moldovean. Hai, mă laşi d-le preşedinte cu băsisme de genul ăsta.

În cât timp poţi să înveţi limba...moldovenească? Cred că americanii de mâine nu mai vorbesc engleza, o dau pe americăneşte, iar telenovele sînt în mexicană sau în braziliană. Dă-o încolo de spaniolă şi portugheză.

Domnul preşedinte-jucător cu dublă cetăţenie, în viitorul apropiat, m-a fascinat prin diplomaţie, simplitate politică şi secetă electorală: „...dacă acum nu putem avea cetăţenie română pe ambele maluri ale Prutului, măcar să le am eu pe amândouă. E o chestiune sentimentală. Dacă mi-o vor da, după ce îmi termin mandatul, m-aş bucura să fiu şi cetăţean al Republicii Moldova. Ar exprima ceea ce simt...”. Până acum n-aţi realizat că nu aveam cetăţenia…de dincolo? Ciudat. Mă simt depăşit de viziunile politice ale domniei voastre.

Deceniul dominat de Traian Băsescu se apropie de final. Vestea bună e una: din cei zece ani au mai rămas doar doi şi-un sfert, mai exact doi ani şi patru luni. Cititorule ce-ai gândit când am aproximat prin…”doi şi-un sfert”? Te-ai gândit la ce m-am gândit şi eu? Îmi placi, eşti bine informat.

Traian Băsescu cetăţean moldovean? O întrebare ciudată. Acum, pe viitor de…dreapta, dar în Republica Moldova. Traian Băsescu a reuşit. Titirezul se mişcă popular prin România, şi atunci în lipsă de altceva, ce şi-a zis printre două cuburi de gheaţă şi o platformă politică scrisă în limba moldovenească. Haidi fraţi să ni facim di cap. Şi aşa a ieşit.

Domnule preşedinte, hai cu mai multă iniţiativă, forţaţi…UNIREA. Asta-i pofta ce-o poftesc. Atunci ratingul, scorul sau cum îi spune procentului de două cifre îl veţi avea şi la dreapta populară şi la dreapta democrat liberală. Mai greu e cu Emil Boc, el nu ştie dacă-i Blaga sau Udrea. Oricum, nu-i spun.

Tovarăşe preşedinte am înţeles că şi cei 500 de euroi  ce-i musai arătaţi de un cetăţean moldovean pentru o viză, vă supără. Bine, îi dă în plic. Ah, nu-i şpagă.  N-am ştiut. Stimate domn preşedinte v-aţi întrebat un dascăl, acum din România, cum i-ar sta în mână cu 500 de euro?  Domnule preşedinte v-aţi întrebat un dascăl de ce plânge când vorbeşte despre Istoria ăstui popor? Domnule preşedinte v-aţi întrebat un dascăl de ce ştie şi tace? Domnule preşedinte care-i limita bunului simţ pentru un preşedinte? A naibii, bine ştiţi să jucaţi şah când pionii sînt Ponta, Antonescu, Ungureanu sau Boc. Pe grei i-aţi trimis la…table. Inspirat. Până când?

Dar nu-mi pasă, n-am pierdut nici un roman, în schimb am câştigat un moldovean. Ciudată şmecherie sau chiar îi pi buni?

De dincolo şi dincoace de Prut, Io

5 comentarii:

  1. Sclipitor, chiar dacă umorul domină mult. Poate mai mult decât realităţle propuse de aşa zisul preşedinte. Pe viitor aştept şi câteva sugestii, la fel de ironice. Ai un scris diferit de majoritate, mai interesant. Poate datorită umorului, dar cred că ai şi informaţii. Puritatea nu-ţi aparţine. Mă înşel?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc. N-am înţeles jocul cu "umorul". La început domină, apoi face...diferenţa. Oricum, îţi mulţumesc.

      Ștergere
  2. din fericire, n-au ramas doi ani si 4 luni de bucurie a coabitarii ci doar un an si patru luni :)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Aşa-i dar nu pueam să renunţ aşa uşor la 2 şi un sfert. M-am folosit de timp, bată-l să-l bată de timp. Mulţam tare fain.

    RăspundețiȘtergere
  4. Citesc cu placere blogul tau, dar imi omoara ochii backgroundul... o culoare solida sau cel putin ceva fara litere ar fi de vis.

    RăspundețiȘtergere

ALIANȚA RUPTĂ-N CUR

Nu simt nevoia de nicio introducere pentru acest nepamflet, dar simt nevoia de a spune (și scrie) că nu sunt prost. Sau doar așa cred? În co...