CRINUL, FLOAREA...LIBERALĂ

S-a ofilit Crinul. În mod intenţionat am să-l scriu cu literă mare din respect pentru micimea politică de care a dat, dă şi va da dovadă.  Ejacularea politică a florii de Crin este atât de rapidă încât nici lucrarea lui Brâncuşi nu-l satisface pe cel cu poreclă pe cât de ciudată pe atât de necesară, CRBL. Ameninţat, cu vorbe ce-i drept, de actualul suspendat  fost preşedinte, „...plec în cinci minute...” asta cu ce va vreme în urmă, astăzi nealesul dintotdeauna, scoate asul (se pricepe la asta) din mânecă şi-mi tulbură vacanţa mai ceva ca muştele pe timp de zi sau ţânţarii pe timp de noapte cu câteva „logici politice” venite din puţul gândirii sale de absent parlamentar. Spun în scris, clar, răspicat şi lizibil (noroc cu tastatura), acestă floare a liberalismului este un...crin. Niciodată nu-i bine să dormi într-o cameră unde crinii îşi răspândesc prezenţa. Dar pe timp de zi e bine? Şi acum minunea celui harnic, politicianul care nu a făcut, nu face, nu desface dar vorbeşte fără să ştie de ce şi mai ales pentru cine. Urmează spectacolul omului neales niciodată de nimeni, eventual...pus şi atât. Citat deschis – „...dacă Traian Băsescu, în ciuda votului popular, se întoarce, nu mai are rost să rămân în jocul politic. O să vorbesc public, dacă o să mă întrebe cineva, dar nu în calitate de politician. Eu îmi ţin promisiunile, dar după 29 iulie Băsescu nu va fi preşedinte…” – citat închis. La acea vreme Crin Antonescu nu ştia strategia de campanie a duşmanului de clasă, a haiducului cu rol invers decât normalul. Suspendatul lua de la săraci şi dădea la bogaţi, dar şi asta e o formă de haiducie pe care această naţie bolnavă a acceptat-o de la origini şi până-n prezent. Să fie un “crin” destul de normal, floarea liberală depusă în vază la Cotroceni mai declară la televiziunea mamă şi prietenă cuvinte ce-ţi provoacă feliximi, pardon..lacrimi. Deschid citat – “…eu nu ştiu pur şi simplu dacă mai pot să fac politică în continuare faţă de această situaţie. Nu ştiu, psihologic. O să vedem…" – închid citat. Lovită cum nici Bute n-a fost la Machester, floarea purităţii de pe la noi se ridică şi ascultă numărătoarea…prezenţei la vot. Brusc şi dintr-o dată i se face rău. Inutilul Ponta aruncă cu apă sfinţită de patriarhii useleului, Crin se ridică. Asistenţa cu gura deschisă (poate pică ceva…$) aşteaptă o nouă înfruntare între neales şi suspendat. Crinul din vază pare ofilit, suspendatul se uită în jur şi nu vede nimic (nici o aluzie asupra privirii ciudate, atât de ciudate). Pedeleii s-au făcut mai mici decât Boc în mărime naturală. Parcă-l simt pe Blaga spunând în şoaptă (nu ştie cine-l ascultă Rus sau Băsescu) – asta-i pohta ce-am pohtit, la referendum să fiu lipsit - . Revin la Crin şi ale lui noi poveşti. – Deschid citat - “…nu sunt curios să apăs butonul 3, decât dacă răspunde Dumnezeu. Sincer să fiu, nu gust astfel de glume, mi se pare jenant să spui în gura mare, preşedinte suspendat cum eşti, că dacă vrei să afli lucruri esenţiale pentru România trebuie să apeşi un buton unde nu răspunde nici el, preşedintele, nici Patriarhul României…” – închid citat. Crinul e spectaculos, dar la vorbele astea a adormit pe versurile (dacă şi astea sînt versuri, asta e) lui conector şi muzica lui Laurenţiu Duţă. Crin, la faza asta cu “…dacă răspunde Dumenezeu…”, eşti pe lângă subiect mai rău decât aş fi crezut. Nu sînt miştocar de Tulcea şi să-ţi răspund “Dumnezeu în România nu are discuţii telefonice decât cu Becali şi alea numai cu acceptul europarlamentarului fără studii. Deci nu te credeam atât de păcălici. Suspendatul ţi-a mai întins o capcană, la Cluj şi Napoca prin 2009 şi ai luat găluşca. Ai fost înlocuit de sloganul atât de românesc – “Mihaela am înfrânt” – Tu n-ai înţeles că  floarea are nevoie de apă, ea nu se poate hrăni cu şpriţuri politice şi cocktailuri de culise. Păcat. Indiferent de rezultatul…prelungit al zilei de 29 iulie, România e pe acelaşi drum asfaltat cu gropi, corupţie, delapidări, minciuni, laşitate, incultură şi alte trăsături atât de specifice jocului în doi. Noi şi ei. Aştept momentul în care să fiu respectat, să simt că eu contez şi e nevoie de . Când clasa politică (cer scuze dascălilor că am împrumutat cuvântul, clasa) înţelege că e nevoie de şomeri, medici, dascăli şi alte atitudini sociale, la modul real şi  nu într-o falsă existenţă socio-economică, atunci nu o să mai fim o ţară a paradoxului. Băsescu cel care iubeşte şi respectă Constituţia să fie suspendat de…încălcarea ei sau un individ ce n-a fost ales să ajungă preşedintele statutlui. De aceea mi-e scârbă de ejaculările voastre politice. Din 29 iulie nu vreau să mai aud de Traian Băsescu. Dar surpriză, Crin nu a fost făcut KO ca mister Bute francofonul, se ridică sprijinându-se de corzile întinse de Victor (ce-i place lui Victor să întindă) şi grăieşte precum fecioara  Maria (doar se apropie 15 august) cu voce caldă, tremurând de credibilitate, da de fraierii vor înţelege falsitatea suspendatului şi virginitatea nealesului – citat deschis – “…a survenit acum şi acest element care dă peste cap orice condiţie de competiţie electorală, în care domnul Băsescu strigă: fugiţi, fugiţi de la urne. Evident că nu mai sunt legat de niciun angajament şi de niciun rămăşag…” citat închis. Eu înţeleg că nu mai sînteţi legat de acest pariu, dar de ce v-a mâncat guriţa să rostiţi cuvinte ce nu se potrivesc atitudinii unui politician din Parlament. Nu absenţele de la servici ci lipsa faptelor cu adevărat politice au creionat în imaginea mea un individ…fără apă la flori.

Da, nu vreau să mai aud de Traian Băsescu, dar asta înseamnă că vreau să aud de Ponta sau Antonescu? Să-mi ferească Dumnezeu viitorul de aceste valori ale politicii româneşti. Sînt nume de reţinut. Ponta şi Antonescu. În curând un nou slogan  o să rupă tăcerea – “ Ponta şi Antonescu tencuiesc ce a distrus Boc şi Traian Băsescu” –

Încep să cred că reacţionez cu ură şi-mi depăşesc limitele unui simplu individ, dar nimeni nu-mi arată…normalitatea. După ce Boc şi-a etalat cunoştinţele, limitate ce-i drept de manager al acestei ţări, apare un alt filosof, mai doctor şi mai plagiat decât predecesorul, şi îşi caută un partener. L-a găsit. De fapt a găsit-o. E o floare. Să o rup?

De dincolo şi de dincoace, Pilu