BACIUL UNGUREAN

Mă întreb, dar nu atât de des pe cât aţi crede, de ce balada Mioriţa „e atât de anonimă”. Oare de ce? N-are nimic compromiţător, chiar dacă ar fi o baladă teve, CNA-ul şi luminile din interiorul rece al clădirii n-ar amenda o asemenea baladă. Dacă imnul „nost” are un „nume de Traian” de ce balada ar fi mai prejos şi n-ar avea un „cioban ungurean”.

În baladă, ca-n filme sau în realitatea târzie, mioriţa e guralivă respectiv popor guraliv sau...vocal. Mioară nemulţumită de iarbă, popor cu „deschidere” spre malluri, trei ciobănei care vor să fie...doi, în popor aşişderea. Cei patru apostoli au fost trei: Ungureanu şi Ponta. Un „cârlan” lipsă.

Nu ştiu cum se vorbiră şi mai ales cine-i sfătuiră ca pe timp de iarnă, unul să dispară.

Nu ştiu dacă semnătura la investitură a tehnocratului de la SIE a fost realizată cu stiloul, dar indiferent de „amprentă” pot să fiu liniştit. Cerneala nu s-a uscat, unul din motive fiind temperatura din Serviciile de...deszăpezire.

Ungureanu, mult mai „cârlan” decât Ponta îmi reaminteşte (n.n. nu era de ajuns că a făcut-o şeful lui) cât de inutil sînt eu ca „simplu cetăţean”. Cârlanul-premier odată ajuns în faţa atâtor camere video şi mult mai multor microfoane îşi propune, inspirat de balada Mioriţa şi de „autorul ei anonim” -

...Că-i mai ortoman
Ş-are oi mai multe,
Mândre şi cornute,
Şi cai învăţaţi,
Şi câni mai bărbaţi...

călcând peste cadavrul mioarei declară vrute şi nevrute, mândre şi cornute: “...E inadmisibil să treci pe străzile unei localităţi din România şi să-i vezi pe militari cum desfundă drumurile în timp ce beneficiarii direcţi, care sunt şi concetăţenii noştri, stau în casă la căldură şi asta se întâmplă şi la inundaţii şi la nămeţi. Nu se poate aşa cea, nu putem plăti lenea la nesfârşit....” .

Meştere premier, n-ai “ambiţ” dacă nu-mi plăteşti rata la bancă luna viitoare. Uite ăsta sînt eu, un leneş care nu vrea să dea zăpada la o parte şi să n-am parte de reforma pe care o propui dacă o voi mătura vreodată. Da, stau în casă la caldură, eu concetăţeanul tău...”anonim”. Prietene Ungureanu nu mai poza atât de mult, rişti să evidenţiezi ridurile neputinţei. Hai, mă laşi. Şi în cazul tău mă faci să fiu contemporan cu involuţiile tale de mic şi atât. După douăzeci şi ceva de ani unii din concetăţenii tăi îl regretă pe Ceauşescu, unii după câteva zile îl regretă pe Boc, dă-mi şansa să nu te regret, bace Ungurene.

Involuţiile tale dacă sînt dese e un prim semn a îndepăratării de la şefia SIE şi nu de la numirea în numărul UNU de la Guvern, închipuie-ţi că nici nu contează cui i-ai urmat. Bace Ungureanu, fă-mă să înţeleg cum naiba să lopătez zăpăda aia multă, când utilajele n-o pot face? Cum? Numai dacă sînt un leneş, mă pun pe un somn şi-mi intră coşmarul cu hărnicia, altminteri te las pe tine şi ministerele care s-au înfrăţit atât de bine.

Dacă prededecesorul tău a fost premier pe perioadă nedeteminată, am impresia că tu eşti premier de unică folosinţă. Da-mi şansa să-mi înşel...informaţiile. Ce folos că eşti un poliglot dacă n-ai vorbit ca să te-nţeleagă şi zăpada. Bace Ungureanu, ai dormit vreodată pe tine? Păcat.

Cred în talentul tău de pictor, bace Ungureanu. Culorile fiind liniştea de la capătul…şevaletului. Eşti dat naibii de talentat. Înaintaşii tăi te simt pentru că dragostea de culoare şi mai ales înţelegerea ei e unică. De aceea Emil n-a ajuns pictor. Tu eşti viitorul pictor al României. Cum naiba eşti atât de talentat şi mai ales de ce-ai ascuns aces talent la...SIE? Declaraţia domniei voastre creionează în mod plastic peisajul de iarnă pe care l-aţi colorat atât de...”marketing-inteligent”. Da, acum la vremuri geroase să învăţ “codurile” şi “culorile”. De coduri, n-am ce zice, unii le-au învăţat şi au început să deconspire adresele clădirilor SIE din ţara aiasta acoperită de zăpadă şi de involuţii. Apropo, cine era premier atunci, dar şef SIE? Despre coduri gata, vin culorile. Eu, cetăţeanul leneş, îi musai să învăţ culorile. Cod Portocaliu. Mă laşi bace Ungurene cu “portocalele” astea. Tu chiar n-ai nimic de...evoluat? Mai portocaliu decât portocaliul e numai unul şi acela e pedeleu, bată-l să-l bată la viitoarele alegeri. Când e cod portocaliu ce trebuie să fac în campanie electorală? Să aleg răul cel mai mic, că nici cu „cod roşu” nu mi-e ruşine. Se dă el cârlan, dar tot miel...rămâne. Iluminismul viziunii tale, baciule taică, n-are nimic cu nimeni şi cu evoluţia. Codul portocaliu e semn de „vremuri rele” şi e bine să-l elimin. Cu proxima ocazie am s-o fac.

Bace Ungureanu, nu-i nevoie să-mi scald ochiul cu siviul ce stă în dreptul pozei ca să-mi dau seama că aveţi habar de finalul baladei Mioriţa. Eu zic să n-aveţi parte de fatalismul Mioriţei, dar pe viitor mai mare atenţie la limbaj şi la coduri, mai ales la cel...portocaliu. Bace Ungureanu e adevărat „că practica ne omoară”? Stai aşa că eşti doar la început şi n-ai văzut decât partea bună dinspre...Cotroceni, când se arată „cod roşu” să fugi şi să iei în braţe o lopată şi să dai la zăpadă ca un om....leneş, şăzi ghini că-s lămurit şi di tini.

M-am urcat pe şa...ua limuzinii din faţa vilei de lângă piscină, am declanşat alarma şi am plecat prin ţară să culeg alte poveşti pentru... povestitori.
De dincolo şi de dincoace, Pilu